Despre aciditate si alcalinitate

În natură, valoarea PH-ului variază între 0 – acid clorhidric şi 14 – sodă caustică (ambele valori fiind în afara zonei utile corpului nostru), iar apa pură are un PH în jur de 7, care este considerat neutru sau, mai bine spus, PH-ul armonios. În corpul uman, PH-ul variază între 1,2 şi 3 pentru sucul gastric şi între 7,6 şi 8,6 pentru secreţia biliară, valoarea neutră fiind în jur de 7.

 Ce este acidoza metabolică?

Deoarece PH-ul armonios este esenţial pentru buna funcţionare a organismului nostru, sistemul imunitar intervine de îndată ce există prea mult sau prea puţin acid în sânge. Este mult mai uşor să măriţi aciditatea corpului decât să măriţi alcalinitatea lui, deoarece sunt puţine alimente alcaline şi multe alimente acide. Sistemul nostru imunitar are nevoie să creeze un „tampon” alcalin, pentru a ne proteja corpul de aciditate, pentru aceasta folosind minerale, precum calciul. Dacă condiţiile de aciditate persistă, rezervele minerale ale corpului se micşorează şi se fac depozite în alte locuri, rezultând o cristalizare acidă în artere, în membranele mucoaselor şi în încheieturi. Prea mult stres şi gânduri negative pot să contribuie de asemenea la aciditate.

Uneori, oamenii pot deveni prea alcalini, o condiţie temporară de obicei, din cauza tratamentelor cu diuretice. Aceasta situaţie este echilibrată de către rinichi. Deci, condiţia mai des întâlnită este numită acidoză metabolică, care diferă de acidoza provocată de funcţionarea defectuoasă a unor organe sau din cauza tratamentelor medicale. Ea devine cronică din cauza mediului din ce în ce mai poluat, stilului de viaţă nesănătos, lipsei de exerciţiu fizic, lipsei de odihnă şi de forţă vitală Chi. Deoarece „suntem ceea ce mâncăm”, evitând hrana care formează acizi (care este în cea mai mare parte Yang) şi mărind aportul de hrană alcalină (care este în cea mai mare parte Yin), am putea să echilibrăm balanţa PH-ului şi să dobândim armonia între Yin şi Yang.

 Acidoza metabolică şi digestia incompletă

 Dacă mâncăm prea multă hrană ce formează acizi, lipsa unui tampon alcalin poate aduce corpul în stările de acidoză metabolică, digestie incompletă şi constipaţie – afecţiuni de care suferă aproape 95% din populaţia din ţările dezvoltate şi care predispune la 90% din toate bolile umane. Aceste stări se facilitează una pe alta, ca într-un cerc vicios: acidoza metabolică este întotdeauna asociată cu o formă de constipaţie, ceea ce înseamnă că produsele reziduale ale metabolismului nu sunt suficient înlăturate din ţesuturile celulare, ducând la astuparea canalelor de eliminare, ceea provoacă şi mai multa aciditate. O sursă importantă a creşterii acidităţii şi toxicităţii este un colon blocat. Când membrana mucoasei este îmbâcsită, eliminarea devine incompletă şi corpul din ce în ce mai toxic, rezultând o acidoză şi mai mare şi o varietate de probleme cu bacteriile şi ciupercile, alergiile, astmul, oboseala cronică, diabetul, obezitatea etc.

 Acidoza metabolică şi războiul dintre ciupercile şi bacteriile „bune” şi „rele”

Corpul nostru poate fi comparat cu un câmp: dacă solul are balanţa corectă între alcalinitate şi aciditate, vor trăi în el microorganismele potrivite. Dacă balanţa s-a dereglat, se pot înmulţi ciupercile şi bacteriile rele care în organismul  hiperacid se manifestă ca probleme de piele, digestie îngreunată, flatulenţă, infecţii cu candida sau miros urât. Acest război între microorganismele bune şi cele rele ne va influenţa metabolismul şi ne va angrena în ciclul oboselii cronice, deoarece în acel moment sistemul nostru imunitar va avea o rezistenţă scăzută faţă de boli şi infecţii.

 Acidoza metabolică şi alergiile, mucusul şi astmul

Într-o răceală obişnuită, membranele mucoasei din sistemul nostru respirator produc mari cantităţi de mucus în efortul de a elimina infecţia. Condiţiile acide prelungite pot duce la aceeaşi reacţie, crescând cantitatea de mucus produsă în intestinul subţire, în sistemul respirator şi în alte părţi ale organismului. Aceste simptome reprezintă un efort al organismului de a elimina produsele acide reziduale. Aşa cum expunerea la factorii alergici poate declanşa secreţia mucoasei, la fel o poate face şi aciditatea. Este important să vă daţi seama de aceasta şi să eliminaţi aciditatea înainte de a încerca să eliminaţi mucusul, deoarece acesta poate fi produs de organism pentru a se proteja de acizii poluanţi.

 Acidoza metabolică şi oboseala cronică

Pe măsură ce corpurile noastre devin mai poluate, şi digestia devine mai puţin eficientă. Corpul nu mai obţine suficientă energie din ceea ce mănâncă, rezultând oboseala. Cererea constantă de energie determină metabolismul să fie foarte activ şi să nu lucreze eficient, ceea ce agravează situaţia. În plus, aciditatea crescută slăbeşte activitatea motrică (acidul lactic), ceea ce ne face să ne simţim obosiţi foarte repede după ce începem o activitate. Apar gândurile negative care, la fel ca şi coşmarurile, se manifestă de obicei după o masă copioasă şi/sau consumul de alcool. În plus, ficatul trebuie să lucreze excesiv pentru a filtra şi îndepărta toxinele, consumând şi mai multă energie, luată din alte părţi ale corpului, ducând la epuizare fizică cronică. Ficatul începe să producă mult colesterol, încercând să cureţe sângele de toxine, ducând la un alt cerc vicios.

 Acidoza metabolică, obezitatea şi diabetul

Nivelul crescut al colesterolului şi mărirea secreţiei de insulină se manifestă împreună când corpul acumulează grăsime pentru a neutraliza şi depozita agenţii poluanţi. În loc de a privi grăsimea ca pe o ameninţare, consideraţi că ea este modalitatea corpului de a se proteja pe sine. Încercaţi iniţial să eliminaţi toxicitatea şi veţi descoperi că pierderea în greutate devine mai uşoară. Cu un PH sănătos, arderea grăsimii se face mai rapid şi este mai puţin probabilă reacumularea de grăsime după o dietă. Deoarece nivelul ridicat al insulinei şi acumularea de grăsime sunt simptomele, iar aciditatea este cauza, aceleaşi lucruri afectează pancreasul, în care diabetul poate fi în legătură directă cu nivelul înalt al toxicităţii şi nivelul scăzut al PH-ului.

 Acidoza metabolică, arsurile inimii şi boala de reflux gastroesofagian

Arsurile inimii sunt de fapt unul dintre primele simptome ale condiţiilor prelungite de aciditate. Aceasta ar putea eroda muşchiul sfincterului de la începutul stomacului, care nu se mai închide corect. Acest lucru poate degenera in GERD, boala refluxului gastro-esofagian. Poate fi afectat şi esofagul, ducând la dificultăţi de înghiţire. Băutul cafelei, ceaiului negru şi alcoolului (care sunt foarte acide) în cantităţi mari, ca şi fumatul, contribuie de asemenea la instalarea acestei boli. În loc de a lua medicamente care reduc aciditatea, sunt necesare măsuri generale de alcalinizare şi o schimbare permanentă a dietei.

 Acidoza metabolică şi tractul urinar

Rinichii şi plămânii sunt principalele organe responsabile de eliminarea acidităţii în exces din corpul nostru. În rinichi, acidoza cronică devine mai evidentă – aici se depozitează acidul uric, care poate forma pietre la rinichi. Cauza se află în hrana ingerată – alimente cu nivel înalt de purine, cum ar fi carnea roşie, peştele, carnea de pui. Purinele sunt descompuse de corp în acid uric, care cristalizează în pietre la rinichi atunci când urina este predominant acidă, având un PH sub 5.5. Dacă urina este alcalină – lucru care se poate obţine bând apă alcalină şi cu o dietă alcalină sau neutră – atunci acidul uric nu va cristaliza în pietre la rinichi. De fapt, cristalizarea acidului uric ameninţă nu numai rinichiul, ci şi întregul tract urinar, inclusiv organele sexuale.

 Acidoza metabolică, guta, artrita, osteoporoza şi scleroza multiplă

La început, corpul va începe să folosească calciul depozitat în oase pentru a neutraliza toxinele care însoţesc condiţia prelungită de aciditate în ţesuturi. Calciul intră în sânge, care devine astfel mai puţin acid. În acelaşi timp, calciul este depozitat în vasele capilare din mâini, picioare, încheieturile degetelor şi genunchi, o condiţie numită gută. Astfel, micşorând rezervele de calciu din schelet, oasele noastre pot deveni fragile, dând naştere unei condiţii numită osteoporoză.

Mai mult, în timp ce acidoza metabolică descompune ţesuturile corpului şi slăbeşte celulele, ea poate facilita instalarea unor boli precum arterita şi scleroza multiplă, boli autoimune ce se caracterizează prin descompunerea ţesuturilor corpului. Aşa cum a fost descris mai sus, acidoza metabolică dezechilibrează organismul şi alarmează sistemul imunitar. Dacă condiţia persistă, chiar şi sistemul imunitar poate fi dezechilibrat, ceea ce poate da naştere bolilor autoimune.

Putem opri rapid acidoza metabolică schimbându-ne dieta, stilul de viaţă şi modul de gândire. Dar, de îndată ce ţesuturile nervilor sunt atacate (ca în scleroza multiplă) sau încheieturile (ca în artrita reumatoidă) calea către îmbunătăţirea sănătăţii este mult mai lungă şi mai dificilă.

 Acidoza metabolică şi bolile cardiovasculare

Pentru ca sistemul nostru cardiovascular să funcţioneze corect, PH-ul plasmei sângelui trebuie să fie uşor alcalin, încadrându-se între 7,35 şi 7,41. Dar dacă permitem să scadă sub valoarea de 7,35, ţesutul muscular din peretele interior al arterelor, venelor şi inimii va fi atacat. În plus, faţă de ameninţarea nivelului crescut de colesterol, o aciditate cronică ameninţă să corodeze chiar ţesutul corpului, aşa cum acidul corodează marmura. Astfel, acidoza metabolică cronicizată deschide drumul arteriosclerozei şi al plăcilor de colesterol pe pereţii vaselor sanguine.

 Acidoza metabolică şi acumularea plăcilor de colesterol

Acidoza metabolică schimbă chimia din vasele de sânge, determinând ca LDL (colesterolul rău, ce provoacă bolile cardiovasculare) să se depună în ritm accelerat. De asemenea, se facilitează şi depozitarea metalelor grele şi a altor poluanţi, împreună cu colesterolul. Aceasta este în legătură cu activitatea de curăţare (chelare), efectuată de ficat. Aceste condiţii combinate duc la creşterea plăcilor în vasele de sânge, care nu pot fi reduse doar prin micşorarea cantităţii de colesterol din hrană, ci necesită măsuri de reducere a acidităţii hranei.

 Acidoza metabolică poate mări presiunea sanguină

Dacă corpul se află într-o prelungită condiţie de aciditate, vasele de sânge de la periferie se contractă, în timp ce arterele se dilată. Aceasta înseamnă că inima trebuie să muncească mai intens pentru a pompa sângele în tot corpul. În timp ce circulaţia din vasele de sânge de la periferie este restrânsă, în artere presiunea creşte. Acesta este un risc serios pentru sistemul nostru cardiovascular. Fiind foarte dificil de controlat, creşte riscul atacului de cord.

 Acidoza metabolică, radicalii liberi şi vătămarea ADN-ului

Acidoza metabolică accelerează vătămarea pereţilor celulelor şi ai membranelor intracelulare de către radicalii liberi, distrugând celule, iar vătămarea ADN-ului duce la îmbătrânirea prematură. Simptomele sunt: riduri, decolorarea pielii, scăderea vederii, disfuncţionalităţi hormonale, slăbirea memoriei şi multe altele. Sinteza corectă ADN – ARN necesită un mediu chimic care nu este acid. Dacă PH-ul mediului este prea mic, regenerarea celulară este inhibată şi celulele pot degenera sau chiar deveni maligne. Toate acestea se pot agrava, dacă luăm în considerare bacteriile şi ciupercile, care sunt întotdeauna gata să atace celulele sănătoase.

O dietă zilnică echilibrată conţine:

80% hrană alcalină – fructe, vegetale proaspete, nuci, alune, seminţe;

10% hrană acidă – proteine: carne, leguminoase, lactate, peşte, ouă;

10% hrană acidă – carbohidraţi: miere, cartofi, curmale, pâine, melasă, banane, unt, ulei.

Copiii în perioada de creştere şi adulţii sub 40 de ani au nevoie de valori mai ridicate de hrană acidă. Adulţii peste 40 ani ar trebui să consume cu precădere hrană alcalină. Nu apar probleme de lipsă de calciu, dacă se consumă hrană alcalină, bogată în verdeţuri şi seminţe (de susan, de in etc.).

Mituri şi adevăruri despre apa îmbuteliată

Industria apei îmbuteliate începe din ce în ce să câştige teren în favoarea băuturilor la pet, fie ele carbogazoase ori nu. Este însă ea atât de benefică, aşa cum se spune? Iată adevărul adevărat!

Mitul nr. 1: Apa îmbuteliată e mai bună decât cea de la robinet

Nu în toate cazurile. Multe companii care comercializează apă plată susţin că provine din adâncurile munţilor, sau din izvoare vulcanice, ceea ce nu este întotdeauna adevărat. De fapt, se pare că 25-40% dintre surse nu sunt aşa de exotice precum se afirmă. Alternativa la apa îmbuteliată este cea de la robinet. Instituţiile abilitate avizează calitatea acesteia în conformitate cu legislaţia şi normele în vigoare. Acestea diferă de la ţară la ţară şi în unele cazuri sunt permisive.

Mitul nr. 2: Apa purificată are gust mai bun

Apa cu adevărat pură, adică cea distilată, din care se elimină toate sărurile şi mineralele, are gust sălciu. Substanţele care oferă gust băuturii de toate zilele sunt sodiul, magneziul şi clorurile conţinute în aceasta. Există însă şi un element care denaturează aroma apei îmbuteliate – este vorba despre clor.

Mitul n. 3: Apa cu vitamine, minerale sau proteine este mai sănătoasa decât cea plată

Realitatea este că vitaminele, coloranţii, proteinele şi alte elemente adăugate în apă nu fac altceva decât să întregească tabloul fals creat de strategiile de marketing. Aportul de vitamine promis de produsele de acest tip nu acoperă nici pe departe nevoia zilnică a organismului.

Sticlele de apă despre care am vorbit mai sus conţin şi cantităţi nejustificat de mari de zaharuri, precum şi intensificatori aromatici. Toate acestea adaugă calorii, mai multe chiar decât sucurile dietetice. În altă ordine de idei, când vine vorba de fluor şi iod, apa de la robinet iese câştigătoare în competiţia cu apa la pet. Lipsa unei cantităţi suficiente de iod în organism duce la apariţia bolii numite guşă endemică. Guşa endemică e o afecţiune recunoscută în toata lumea, dar cu precădere în anumite zone, unde cuprinde un mare număr din populaţie. Ea poate fi simplă sau complicată, cu anumite tulburări endocrine şi/sau nervoase, cum ar fi surdo-mutitatea sau cretinismul. Dacă iodul scade sub 5 micrograme la litru, poate surveni boala.

Mitul n. 4: Trebuie consumate până la 8 pahare de apă zilnic

Aceasta este, în general, cantitatea zilnică recomandată femeilor. Totuşi, există o problemă: 80% din fluidele consumate zilnic se aşteaptă să fie obţinute din mai multe feluri de băuturi (apă, supe, ceai, sucuri, cafea etc.) şi restul de 20%, din alimente. Dificultatea constă în putinţa de a socoti gramajul băuturilor consumate, precum şi cantitatea de fluide obţinute din mâncare. Chiar şi aşa, e nevoie să menţineţi un echilibru între recomandarea medicilor şi nevoile dumneavoastră. Aşadar, dacă simţiţi nevoia să beţi mai multă apă, nu ezitaţi, pentru că până la urmă organismul este cel care reglează nevoile fiecăruia! Cantitatea de apă pe care trebuie să o bem zilnic variază, de asemenea, în funcţie de climă, de vârsta persoanei, de efortul pe care îl face pe parcursul unei zile şi de tipul de alimentaţie.

Mitul nr. 5: După un antrenament intens, este mai bună apa îmbuteliată

Numai în cazul depunerii unui efort ieşit din comun, această afirmaţie este oarecum adevărată. Oarecum, pentru că şi mai bune sunt băuturile care conţin electroliţi (sodiu şi potasiu), substanţe care sunt pierdute pe parcursul mişcării excesive. Fireşte, acest fapt este valabil mai mult în  cazul sportivilor. Daca însă vă antrenaţi moderat, beţi apă simplă, pentru că este numai bună!

Mitul nr. 6: Apa la pet este bună pentru mediu, deoarece poate fi reciclată

Ar fi ideal, însă lucrurile nu stau chiar aşa. Costurile de producţie de tip ecologic-friendly includ manufacturarea sticlelor, încărcarea lor, transportarea şi aşezarea pe raft, ca să nu mai vorbim despre marketing. În plus, întrunirea cerinţelor de protejare a mediului necesită o cantitate de petrol cât să ajungă pentru 100.000 de maşini într-un an. Din păcate însă, doar 16% dintre sticlele de plastic ajung în tomberoanele special amenajate lor.

Beneficiile apei

Indiferent de varianta pentru care optăm, apa aduce beneficii incontestabile pentru sănătate:

– Echilibrează organismul, menţinându-l într-o stare optimă de funcţionare

– Favorizează procesele digestive, respiratorii şi circulatorii

– Purifică organismul, ajutându-l să elimine toxinele şi substanţele reziduale

– Contribuie la reducerea tensiunii şi a colesterolului şi reglează apetitul

– Ne poate scăpa de sindromul „retenţiei de apă”

 Sursa: http://www.gandul.info/reportaj/apa-moarta-apa-vie-3256896

 

Sticlele de plastic – de trei ori problematice

1. Pe de o parte, PET-ul nu reuşeşte să păstreze calitatea apei pe perioade mari de timp. Plasticul nu are nici un fel de proprietate de izolare a apei din interior, astfel încât bacteriile şi substanţele toxice se pot înmulţi incontrolabil, din cauza depozitării inadecvate în soare şi la temperaturi mari.

2. Pe de altă parte, sticlele de plastic reprezintă o ameninţare pentru mediul natural. Doar 16% din cantitatea de sticle de plastic este reciclată, şi aceasta doar în cele mai dezvoltate state ale lumii. Pentru a se degrada, o sticlă de plastic are nevoie de o perioadă cuprinsă între 400 şi 1000 de ani.

3. În plus, sunt folosite anual 17 milioane de barili de petrol pentru realizarea PET-urilor. O risipă imensă, care duce automat la un preţ ridicat pentru fiecare sticlă de apă îmbuteliată, de 4000 de ori mai scumpă decât aceeaşi cantitate de apă luată de la robinet.

 Timpul corect pentru a bea apă va îmbunătăţi eficacitatea ei

Un pahar de apă imediat după trezire ajută la activarea organelor interne.
Un pahar de apă cu 30 de minute înainte de o masă ajută digestia.
Un pahar de apă înainte de a face baie ajută la scăderea tensiunii sanguine.
Un pahar de apă înainte de culcare ajută la evitarea  unui atac cerebral sau de cord.

 Sursa: http://www.stilfeminin.ro/sanatate/Adevarul-despre-apa-imbuteliata.htm

Tratamentul cu APA… (citeste Aici)

Apa alcalina ne este necesara (Aici)

Daca ma intrebati pe cel loc situez consumul de apa, al unei ape alcaline, in prioritatile mele, va voi raspunde fara ezitare: pe primul loc. Daca apa ce o consumam nu e suficienta sau nu e structurata, practic avem un efect profilactic al sanatatii scazut. Apa este necesara si este prioritara in preocuparea fiecaruia de a fi bine.

Lavinia

1 răspunde
  1. apa structurata
    apa structurata says:

    Tesuturile canceroase sunt acide, in timp ce tesuturile sanatoase sunt alcaline. Apa (H2O) se scindeaza in ion hidroniu (H +) si ion hidroxil (OH-); daca exista un exces de hidroniu (H +), mediul este acid, in cazul in care exista un exces de ioni hidroxil (OH-), atunci este un mediu alcalin.Toate celulele sanatoase au obligatoriu nevoie de oxigen, in schimb celulele canceroase pot trai fara oxigen – o regula fara exceptie. Daca o celula este privata de oxigenul necesar respiratiei in proportie de 35% timp de 48 ore, aceasta poate deveni canceroasa. Dr. Warburg a demonstrat clar faptul ca principala cauza a cancerului este deficitul de oxigen, ceea ce creeaza o stare de acid in corpul uman. http://apastructurata.blogspot.ro/2014/10/respiratia-celulara-otto-warburg.html

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *