Antioxidanții luptă împotriva îmbătrânirii celulare

Antioxidanţii sunt universal recunoscuţi drept salvatori ai celulelor la toate vârstele.

Antioxidanţii sunt substanţe chimice care neutralizează alte substanţe periculoase – radicalii liberi de oxigen (RL) –  care atacă permanent şi vatămă celulele organismului, dereglându-le funcţionarea şi favorizând apariţia bolilor.

Antioxidanţii esenţiali sunt vitaminele A, C, E şi betacarotenul. Ei încetinesc procesul de îmbătrânire şi protejează organismul de cancer, boli de inimă şi poluare. Ajută la întărirea sistemului imunitar şi la creşterea rezistenţei organismului în faţa infecţiilor. An de an, se descoperă tot mai mulţi antioxidanţi. Printre aceştia, se numără substanţele din fructele de pădure, struguri, roşii, broccoli şi muştar, precum şi cele din plantele medicinale, turmeric şi ginkgo biloba. Pe lângă rolul antioxidant al vitaminelor A, C şi E, deja recunoscut, există şi alţi antioxidanţi importanţi, printre care acidul lipoiccarnitina, luteina şi licopenul. Nu putem împiedica apariţia radicalilor liberi generaţi de reacţiile chimice normale din organism. Dar putem lupta împotriva lor printr-o armă foarte puternică: alimentaţia sănătoasă. Fructele şi legumele sunt surse excelente de antioxidanţi. Antioxidanţii încetinesc procesul de îmbătrânire şi sunt buni nu numai pentru creier, ci şi pentru sănătatea organismului în general. Medicina îi consideră din ce în ce mai importanţi; oamenii de ştiinţă americani au creat chiar un sistem de măsurare a capacităţii antioxidante a alimentelor, cunoscut sub numele de ORAC: Oxygen Radical Absorbency Capacity= capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi de oxigen.

 Top 10 alimente antioxidante

prune uscate

stafide

coacăze negre

mure

usturoi

varză creaţă

afine

căpşuni

spanac crud

zmeură

S-a dovedit, prin teste ştiinţifice, că spanacul, varza, coacăzele negre şi căpşunile sunt adevărate medicamente pentru creier. În general, cu cât un fruct este mai închis la culoare, cu atât este mai puternic antioxidant. În ceea ce priveşte băuturile, cele mai sănătoase sunt ceaiul verde şi vinul roşu, cel din urmă băut cu moderaţie, bineînţeles!

Un aliment care intră în mod surprinzător în lista celor care trebuie consumate este ciocolata. Se pare că fenolii din compoziţia ei sunt mai puternici chiar decât cei din vinul roşu. Iar cea mai tare combinaţie antioxidantă este ciocolata amăruie cu vin roşu (în doză optimă = un pahar pe zi). Însă, chiar dacă ai grijă ca alimentaţia ta să conţină mulţi antioxidanţi, este important să nu consumi foarte multe calorii. Un creier hrănit cu cantităţi prea generoase de calorii îmbătrâneşte şi se deteriorează mai repede. Explicaţia? Pentru a metaboliza caloriile, organismul arde oxigen, generând radicali liberi. Astfel, cu cât se consumă mai multe calorii, cu atât se creează mai mulţi radicali liberi care deteriorează celulele.

În concluzie, consumă fructe şi legume intens colorate, ceai verde, vin roşu şi ciocolată neagră şi creierul tău va funcţiona la capacitate maximă.

 Antioxidanţii – elixirul sănătăţii

Peste 150 de studii pe probleme nutriţionale au relevat faptul că o dietăbogată în fructe şi legume reduce incidenţa cancerului cu 50%. Substanţele fitoterapeutice şi antioxidanţii există sub cea mai pură formă în fructe, legume, cereale. Acestea combat bolile cronice de tipul cancerului şi bolilor cardiovasculare. Substanţele fitoterapeutice reprezintă compuşii naturali care se comportă ca un sistem de apărare al plantelor. Antioxidanţii sunt substanţe care previn atacul moleculelor numite radicali liberi asupra celulelor şi AND-ului. Radicalii liberi pot cauza cancer, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni.

Următoarele tipuri de alimente sunt bogate în antioxidanţi şi substanţe fitoterapeutice:

Roşiile – o roşie conţine 26 de calorii şi 0 g grăsimi. Biochimic vorbind, roşiile sunt bogate în licopen, un antioxidant esenţial, care previne formarea celulelor canceroase. Roşiile sunt, de asemenea, o importantă sursă de vitamina C.

Spanacul – 100 g spanac conţin 41 calorii şi 0 g grăsimi şi este bogat în fier, acid folic şi vitamine B. În plus, spanacul conţine două substanţe fitoterapeutice: luteina şi zeaxantina, care sunt foarte importante pentru sănătatea ochilor. Consumă-l, pe cât posibil, crud sau opărit.

Nucile – 30 g de nuci conţin 12 g de grăsime şi 150 de calorii. Deşi sunt bogate în grăsimi, nucile conţin grăsimi bune, monosaturate şi polisaturate. Când sunt consumate în loc de carne roşie sau alimente bogate în grăsimi, nucile ajută la scăderea colesterolului rău (LDL) şi cresc nivelul colesterolului bun (HDL). Nucile conţin de asemenea un antioxidant cunoscut, vitamina E. Dar, având multe calorii, este indicat consumul lor în cantităţi limitate (maximum 5 nuci pe zi).

Broccoli – 100 g de broccoli conţine 44 de calorii şi 0 g grăsimi. Broccoli este o sursă importantă de vitamina C, fibre şi calciu. Această legumă furnizează şi substanţe fitoterapeutice care previn formarea celulelor canceroase. Prelucrarea termică profundă a acestei legume îi distruge enzimele şi nutrienţii, şi deci se recomandă a se consuma proaspătă sau doar opărită.

Afinele – 100 g de afine conţin 81 de calorii şi 0 g grăsimi. E posibil ca afinele să conţină mai mulţi antioxidanţi decât orice alt fruct sau legumă. Antocianina este substanţa fitoterapeutică ce dă culoarea albastru închis, specifică afinelor, care previne formarea celulelor canceroase şi are un efect curativ în infecţiile urinare.

Ceaiul verde – în lumea asiatică, ceaiul verde se bea în aceeaşi cantitate în care se bea cafeaua în lumea vestică. Studii efectuate pe populaţia Chinei corelează consumul de ceai verde cu incidenţa scăzută a cancerelor de stomac, esofag şi ficat. Polifenolul, substanţa fitoterapeutică din ceaiul verde, a fost identificat ca agent anticancerigen. Ca antioxidant, polifenolul este de 100 de ori mai puternic decât vitamina C. Pentru un ceai antioxidant perfect, lasă un plic de ceai verde într-o cană de apă fiartă timp de 5 până la 10 minute.

Acestea sunt doar câteva exemple de alimente ce conţin antioxidanţi. De fapt, există peste 2000 de substanţe fitoterapeutice conţinute în alimente. Pentru a profita în totalitate de generozitatea naturii, trebuie doar să ne asigurăm că avem o dietă bogată în fructe, legume şi cereale.

Antioxidanţii care îţi prelungesc viaţa

Coenzima Q10 este un antioxidant liposolubil care asigură transportul oxigenului în interiorul celulelor şi producerea de energie. Este un compus natural, care se produce în organism în urma consumului de legume verzi, soia şi oleaginoase. Este un bun aliat împotriva îmbătrânirii cutanate. Este eficientă în prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare, mai ales în tulburările de ritm cardiac şi reduce considerabil riscul de cancer de sân, de uter şi de colon.

Seleniul este principalul mineral antioxidant şi dezactivator al radicalilor liberi. Se găseşte în germenii de grâu şi în cerealele integrale, nuci, în ceapă, usturoi şi carne. Este eficient în prevenirea maladiilor degenerative, printre care cancerul şi bolile cardiovasculare.

Licopenul e un carotenoid conţinut în special de roşii, cu proprietăţi antioxidante şi detoxifiante. El ajută la buna funcţionare a procesului de creştere celulară şi are o influenţă benefică asupra pielii şi mucoaselor. Studiile arată că licopenul inhibă dezvoltarea celulelor canceroase de la nivelul esofagului, stomacului, colonului, sânilor sau prostatei.

Betacarotenul face parte din familia carotenoidelor şi este un veritabil aliat al pielii frumoase. El ajunge în corpul nostru transformat parţial în vitamina A, găsindu-se mai ales în legumele şi fructele colorate în galben-portocaliu.

Vitamina E este unul dintre cele mai bune remedii naturale antiîmbătrânire. Acţiunea sa este legată în mod special de sfera genitală, având un rol important în mecanismul fecundităţii. Vitamina E stimulează regenerare celulară şi protejează celulele şi ţesuturile de acţiunea radicalilor liberi. Se găseşte în alune, migdale, spanac.

Vitamina C este esenţială în menţinerea sănătăţii: previne şi combate infecţiile, favorizează cicatrizarea rănilor, previne stresul şi oboseala. Vitamina C combate apariţia ridurilor. Se găseşte în cantitate mare în ardeiul gras şi iute, pătrunjel, broccoli şi în majoritatea fructelor cu gust acru: kiwi, citrice, fructe de pădure.

Polifenolii stimulează capacitatea naturală de apărare a organismului şi ne protejează celulele de stresul oxidativ. Ei previn îmbătrânirea cutanată şi maladiile degenerative precum bolile cardiovasculare şi osteoporoza. Polifenolii se găsesc în mere, cireşe, struguri, cereale.

Resveratrolul e de departe cel mai puternic factor natural antioxidant cunoscut!

– Se găseşte în general în fructele de culoare indigo vişiniu spre negru (dar nu numai): dude negre, cireşe negre, struguri negri, sâmburii de struguri negri (dar şi albi), mure, corcoduşe negre, coacăze negre, prune, afine, varză roşie, ceapă roşie, mere violet, salată Lollo, linte şi fasole neagră, dar şi în varza de Bruxelles (care poate fi mâncată şi fiartă), fragi, alune.

– Resveratrol există într-o cantitate de 50-100 mg/g în pieliţa de strugure, mai mult decât dublul oricărei alte surse identificate.

– Are efect de distrugere tumorală directă, acţionând împotriva oricărui tip de localizare tumorală, mai ales asupra celor hormono-dependente (sân, uter, ovar, testicul, prostată, ficat, stomac) a melanomului malign (cea mai periculoasă localizare canceroasă a pielii şi una dintre primele trei localizări tumorale ca agresivitate). Inhibă proliferarea celulelor maligne şi le induce apoptoza (moartea).

– Blochează metastazarea celulelor maligne.

– Conferă o protecţie deosebită materialului genetic nuclear (ADN), ferindu-l de mutaţii.

– Este singurul antioxidant care acţionează direct pe gena matusalemică (sau gena longevităţii) având capacitatea de a creşte durata şi calitatea vieţii.

– Are efect protector faţă de boala Alzheimer. Reprezintă cel mai puternic fixator de calciu în oase (alături de exerciţiul fizic), prevenind şi combătând eficient osteoporoza.

Informațiile au fost preluate din cartea Cum să-ți păstrezi sănătatea creierului, de Jean Carper, Editura Curtea veche

Mai multe informatii…. 

Doctorul Harman descrie activitatea radicalilor liberi ca pe un fel de „iradiere interna” care ataca si distruge fara crutare celulele si tesuturile, provocand diverse simptome atribuite in mod obisnuit imbatranirii: zbarcirea pielii, pete pigmentare, cataracta, artrita, ingrosarea arterelor, bolile de inima, glaucomul, boala Alzheimer, pierderea memoriei, apoplexie, senilitate, cancer si alte stari degenerative.

Imbatranirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci mai curand un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi sunt asimilati in organism, distrugand celulele, atacand tesuturile si afectand functiile vitale.

Fiintele umane au fost dintotdeauna expuse efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, pentru ca acestia sunt si subprodusi naturali ai metabolismului nostru. Exista o categorie de radicali liberi benefici, produsi de propriul organism in slujba sistemului de aparare celulara, acestia distrugand bacteriile si virusurile, descompunand poluantii chimici si neutralizand toxinele. Efectele potential daunatoare ale productiei de radicali liberi din organism sunt tinute sub control de enzimele de curatare, destinate special acestui scop.

Astazi exista insa prea multe surse noi, atat interioare cat si exterioare, de radicali liberi, pe care mecanismele naturale de aparare ale organismului nu le mai pot stapani.

– Sursele interne de radicali liberi sunt procesele de acidoza metabolica declansate in organism ca urmare a stresurilor prelungite si acumularii de emotii negative persistente.

– Sursele externe de radicali liberi includ radiatia nucleara, razele X si microundele, metalele toxice ca Aluminiul si Cadmiul din apa potabila, smogul, aditivii alimentari chimici, fumul de tigara, gazele de esapament (in special compusii cu Plumb) si, poate cea mai semnificativa, uleiurile vegetale hidrogenate omni-prezente in preparate uzuale precum margarina de consum. Aceste grasimi artificiale se oxideaza in clipa in care intra in contact cu aerul si continua acest proces in interiorul organismului, producand un lant de reactii de mutilare la nivel molecular care distrug celulele si functiile vitale cu o viteza superioara capacitatii de aparare a organismului. Toate substanbtele enumerate mai sus produc radicali liberi atunci cand sunt oxidate (combinate cu oxigenul) si descompuse.

In ceea ce priveste alimentatia, toate uleiurile vegetale hidrogenate sunt adevarate bombe cu radicali liberi care explodeaza in momentul in care le consumati. Acestea includ margarina, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de gatit, cremele fara lapte. Deoarece temperatura inalta accelereaza procesul de oxidare, toate alimentele indelung tinute pe foc au un continut deosebit de ridicat de radicali liberi. In opinia doctorului Harman si a altor oameni de stiinta, oxidarea grasimilor nesaturate in organismul uman este principala cauza a patologiei celulare asociate procesului de imbatranire.

Dintre toate tesuturile, creierul contine cel mai inalt procent de grasimi nesaturate, astfel ca celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi. Dietele artificiale ale zilelor noastre, mai ales in lumea occidentala, au inlocuit multe grasimi naturale cu grasimi nesaturate, produse din uleiuri vegetale hidrogenate alterate din punct de vedere chimic si private de substante nutritive. Organismul uman, care nu poate trai in lipsa grasimilor, este nevoit sa accepte moleculele de grasime nesaturata ca substituent pentru acizii grasi naturali necesari, aceste molecule de grasime artificiala fiind astfel incorporate in matricele celulare, in mod particular in celulele creierului si in globulele albe care manifesta cea mai mare aviditate pentru grasimi. Odata intrate in structura celulara, aceste molecule de grasime denaturata se oxideaza si elibereaza val dupa val radicali liberi corozivi care ataca celulele sanatoase, producand in cele din urma deficiente genetice fie prin uciderea celulei, fie inducandu-i acesteia un comportament aberant. Multi oameni de stiinta considera actualmente ca acesta este unul dintre mecanismele primare ce produc cancerul. Doctorul Ross Pelton, cercetator in domeniul preintampinarii imbatranirii creierului, afirma: „Reactiile grasimilor si ale uleiurilor hidrogenate sunt atat de periculoase si daunatoare sanatatii, incat nu poate fi facut nici un compromis. Grasimile hidrogenate nu trebuie introduse in alimentatia nici unui om sau animal!”.

Sa fim atenti si constienti la felul in care traim, gandim si ne hranim!

Lavinia

 

 

1 răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *