De ce unii oameni au tăria să privească alți oameni în ochi, iar alții nu?

–  Spuneați că v-ați întrebat, printre altele, de ce unii oameni au tăria să privească alți oameni în ochi atunci când le vorbesc, iar alții nu. Credeți că ați putea să mă ajutați şi pe mine, vă rog, cu o lămurire, pe baza a ceea ce ați descoperit dvs. până acum?

–  Îmi iau permisiunea să vă răspund și să public aceste rânduri, cele ale întrebării și ale răspunsului… M-am trezit zâmbind și bucurându-mă de acest gând!

Am învățat în timp că unii dintre noi iubesc oamenii și caută mereu să fie în preajma lor. Alții dintre noi suntem puțini încrezători și fugim de noi și de ceilalți…

Am învățat că unii dintre oameni caută să iubească aproapele, iar alții abia învăța despre puțina acceptare, fiind mai la început…

Am învățat că sunt oameni care-l caută și care-l strigă pe Dumnezeu, iar alții care nu cred în nimic și rătăcesc printre noi.

Suntem atât de diferiți, dar atât de aproape de desăvârșire, fiecare dintre noi!

Ce simt atunci când privesc în ochi pe cineva?

Simt că relizez o conectare autentică, din tot sufletul, cu omul din fața mea. Adevărata conexiune cu un om se realizează atunci când te privești cu el în ochi, fiind prezent și total dăruindu-te acelui moment, acelui om, acelei conexiuni umane. Nu aș putea să spun de ce nu toți stăm sau ne dorim a ne privi în ochi, poate și pentru că nu am încercat…

Pentrucă, odată ce descoperi puterea pe care o primești atunci când ai deschiderea de a sta drept și în bună credință în fața cuiva – uitându-te în ochii celuilalt -, odată cu aceasta înțelegi și ce frumoși sunt oamenii și câtă nevoie au unii de alții.

Omul trebui să cerceteze și să găsească cele simple și de trebuință… Iar, a te privi în ochi cu celălalt, pentru mine reprezintă cheia unei relații autentice și deschise, bucuria momentului prezent și dăruirea către ceilalți. ”Stau deschisă, cu ochii calzi privind și admirând în orice ipostază chiar și o fărâmă a binelui și frumuseții din fiecare om ce-mi apare în cale și se uită  în ochii mei.”

S-a întâmplat vreodată să mergi pe stradă și să vezi un necunoscut/a care te privește o clipă în ochi și îți zâmbește? Iar tu, după numai o secundă, simți o mare bucurie și simți cum starea ta se schimbă? Te simți plin de bucurie, în urma unei clipe ce ți-a adus ochii unui străin/e și un zâmbet? Da, eu am trăit asta de multe ori și sunt recunscătoare. Așa am învățat că Dumneeu ne vorbește prin oameni, iar zâmbetul ce-l primim uneori, într-o clipită, poate fi chiar un mesaj de la Dumnezeu. ”Să-l vezi pe Dumnezu în fiecare dintre oameni…”

Asta am înțeles eu, așa simt eu… Și, nu am îndrăzneală când privesc oamenii în ochi, am doar bucuria descoperirii  și admirația frumuseții lor.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *