Laptele de vaca – bun sau nu în nutriție? (II)

Unul dintre cele mai controversate subiecte in nutritie vizeaza laptele de vaca. Laptele de vaca – bun sau nu în nutriție?

El starneste ‘furtuni’ de asemenea violenta, cum este diabetul insulinodependent, care afecteaza copii la varste fragede. Cum este sa-ti vezi copilul dependent de injectiile de insulina, de la varste de 6-8 ani? Si toate studiile ultimilor decenii spun si confirma stiintific aceleasi lucruri: laptele de vaca este responsabil, in principal, de diabetul insulinidependent la copii de pana in 12 ani, cum e?!?

Va prezint un studiu cu privire la efectul distructiv al laptelui de vaca, publicat in 1992, in ” New England Journal of Medicine”. Cercetatorii de Finlanda au recoltat sange de la copii cu diabet tip I, avand varste intre 4-12 ani. Au masurat apoi nivelul anticorpilor ce se gasesc in sange, ca raspuns la proteinele incomplet digerate, de la proteina laptelui de vaca (albumina serica bovina BSA). Au facut acelasi experiment la copii sanatosi, apoi au comparat rezultatele. S-a produs o unda de soc! Toti cei 142 copii diabetici au avut anticorpi mai mari de 3,55. Ceilalti copii sanatosi, 79 la numar, au avut anticorpi mai mici decat 3,55. Concluzia? Cei cu mai multi anticorpi au consumat lapte de vaca. Existenta numerosilor anticorpi, ca raspuns la proteina laptelui de vaca BSA, constituie facor de risc in declansarea diabetului de tip 1.

Un studiu facut in SUA scoate in evidenta ca sugarii cu sensibilitate genetica, hraniti cu lapte de vaca in perioada de alaptare, risca diabet insulino dependent de 11 ori mai mult decat cei care au aceste gene si sunt alaptati la san cel putin 3 luni. Este greu de trecut sub tacere incidenta atat de mare a acestei boli cumplite, avand ca punct de plecare consumul de lapte de vaca. Doar daca interese oculte (de natura economica, politica etc) minimalizeaza sau chiar neaga aceasta realitate. Pericolul multiplicat de 11-13 ori este de-a dreptul ucigator. Cu 1000-1300%. In literatura de specialitate un risc de 3-4 ori mai mare este considerat semnificativ…oare merita sa ne punem in primejdie sanatatea in acest mod?

Intrebarea este: cat din riscul enorm privind diabetul tip 1 se datoreaza genelor si cat este din vina expunerii timpurii la agresiunea laptelui de vaca. Exista parerea ca D tip 1 ar fi cauzat de gene, dar nu e chiar asa! Factorii genetici nu contribuie cu mai mult de 3% la declansarea bolilor. Genele nu actioneaza izolat, este nevoie de un element declansator pentru ca ele sa produca efecte. Genele nu sunt responsabile de aceasta boala, ele doar incarca arma, stilul de viata este cel care apasa pe tragaci!!!

Cu cat consumul de lapte de vaca este mai mare, cu atat este mai raspandit D tip 1. In Finlanda, el este de 36 de ori mai raspandit decat in Japonia. Ce relevanta are aceasta comparatie? Este data de consumul mare de lapte in tarile nordice si nesemnificativ in Japonia.

Dr. T. Colin Campbell sustine, in lucrarea mentionata, ca avem dovezi cu privire la implicarea laptelui de vaca in inbolnavirea D tip 1. In cazul copiilor intarcati prea devreme si hraniti cu lapte de vaca, riscul mediu este de 50-60% mai mare. Ce nu este clar in aceasta privinta? In Finlanda, ingestia laptelui de vaca sporeste de 5-6 ori riscul dobandirii de D tip 1, determinand organismul sa fabrice alti 3-4 anticorpi pe langa cei descrisi. Anticorpii la beta-cazeina sunt mai numerosi la sugarii hraniti cu laptele de vaca. Copii cu diabet tip 1 au nivelurile mai ridicate si din acest tip de anticorpi. De retinut, asadar, pericolul pe care il reprezinta laptele de vaca in alimentatia copilului, in special a celui cu susceptibilitate genetica.

Dar de ce nu se renunta la aceasta alimentatie neconforma cerintelor organismului? Impactul economic ar fi urias! O intreaga industrie ar avea de suferit, pierderile ar fi imense. Se musamalizeaza adevarul, in ciuda dovezilor stiintifice, sub puternica eticheta a controversei. Cand in joc sunt atat de multi bani, iar informatiile sunt intelese de atat de putini oameni, este simplu de intretinut confuzia. Controversele, pana la un punct, tin de natura stiintei. Oamenii, manati de interese financiare, folosesc aceste instrument pentru  a deruta opinia publica, tes retete false. Controversa, ca mijloc de discreditare, provoaca suferinte cu bataie lunga. Pe cine intereseaza acest fapt? Pe noi toti!

Care este cel mai bun si primul medica al meu? Eu insumi! Alimentele sa ne fie medicament, nu invers, ne indemna Hipocrate, parintele medicinei. Pentru cineva care nu este de specialitate (medic, biochimist etc) este dificil sa evalueze legitimitatea unei controverse tehnice, precum cea referitoare la laptele de vaca si declansarea D tip1. Exista suficiente dovezi care il incrimineaza drept cauza pentru D tip 1, dar nu sunt facute publice si nici nu se intrevede a se face ceva in sensul acesta prea curand. Banii sunt mult peste interesele adevaratei sanatati umane!

Astfel, laptele de mama nu este un substituient pentru laptele de mama si nici un aliment recomandat copiilor si adultilor. mai presus de toate ramane ce simte fiecare ca este mai bine sa faca pentru sine, insa , privim in jur si vedem multe dezechilibre, suferinta. Spitalele sunt pline pana la refuz, consumul de medicamente creste alarmant si sanatatea celor din jur este tot mai subreda.  Ce specialist ar trebui sa fii sa intelegi ca aceasta situatie este alarmanta si aberanta si se datoreaza doar ignorantei?

Dr. Roy Swank, de la Clinica Neurologica din Montreal, Canada, a investigat in ce masura e implicata dieta in declansarea si evolutia sclerozei multiple, dupa ce a aflat ca boala este de 100 de ori mai raspandita in climatul nordic decat la Ecuator si de 7 ori mai raspandita in S Australiei, decat in N. Unii incrimineaza campurile magnetice, insa el invinovateste  grasimile animaliere, cu precadere lactatele. A tinut sub observatie 144 de pacieti, 34 de ani!!!, sfatuindu-i sa adopte o dieta saraca in grasimi saturate. Boala a avnsat mai repede la cei ce nu au tinut cont de dieta si mult mai lent la cei ce s-au conformat acestei cerinte. El sustine ca Scleroza multipla – SM – s-ar datora unui virus ce se gaseste in laptele de vaca. De asemenea, carnea este invocata drept cauza a bolii.

Concluzii clare privind cauzalitatea virotica nu existe. Unii fac trimitere la descoperirea de anticorpi virali, in comparatie cu cei care nu au aceasta boala. In privinta genelor, raspunsul este acelasi ca si pentru D tip 1. Oamenii preiau riscul celor din colectivitatea in care se muta, cu precadere daca se intampla inainte de adolescenta. Prin urmare, SM este legata mai mult de factorii de mediu si de alimentatie, decat de gene, acestea contribuind cu cel mult 1/4 din riscul total. Laptele de vaca si neexpunerea la soare influenteaza SM si celelalte boli autoimune. Cand lumina soarelui atinge tegumentele, ele produc vitamina D. Aceasta este activata de rinichi si se obtine produsul ce ajuta la reprimarea bolilor autoimune. Se blocheaza astfel citokinele, care initiaza raspuns autoimun si incurajeaza producerea de celule T, ce se opun declansarii raspunsului autoimun. Proteinele si grasimile saturate inhiba activarea vit D si dezvoltarea anumitor celule T din cauza reactiei acide. boli mai noi sau mai vechi schilodesc si ucid semeni, sub ochii nostri, fara sa inteleaga, de fapt, ce li se intampla…

Exista o relatie directa intre o alimentatia alcalinizanta, alcatuita din LEGUME, FRUCTE, CEREALE, SEMINTE, ARGILA, CEAIURI DE PLANTE, si sanatatea oaselor. Proteinele animale au reactie acida in intestin si faciliteaza aparitia osteoporozei. In schimb, legumele si fructele consolideaza scheletul, fiind precursori de baze. De pilda, metabolismul sarurilor de potsiu (citrat, maleat, gluconat) din zarzavaturi si fructe produc bicarbonat de potasiu, iar acesta contribuie la consolidarea masei noastre osoase. Cresterea aportului de Ca nu ne protejeaza de osteoporoza. In tarile sarace, aportul de Ca este de 350mg/zi, iar frecventa oseoporozei este mica, in vreme ce in SUA si in tarile Europei Apusene se adauda suplimentar Ca in paine ( mare gresala!), se consuma produse animale, lactate, carne, oua si osteoporoza face ravagii. Rinichii multor persoane, atat tinere cat si mai invarsta, nu compenseaza, in intregime, acizii proveniti din proteinele animale. In felul acesta, sangele intra in acidoza si se pierde tesut osos. Vegetalele si cerealele integrale contin suficient Ca absobabil, avand putin fosfor in compozitie. Branzeturile obtinute prin coagularea acida au putin Ca absorbabil, in schimb proteinele lor contribuie la pierderea Ca. Dieta in care raportul fosfor/calciu este mai mic de 2, cum este la proteinele animale, determina pierderi de masa osoasa. Vegetalele contin Ca mai bun decat cel din lactate, fara nici o indoiala! Prin urmare, nu laptele este solutia in oseoporoza, ci vegetalele. Pe langa efectul alcalinizant, alimentatia compusa din 75% legume si fructe contribuie la sanatatea scheletului, revigoreaza toate mecanismele, de pilda:

  • oligozaharidele nedigerabile (fibrele) si amidonul rezistent din fructe, legume, cartofi favorizeaza absorbtia Ca si suprima resorbtia osoasa (demineralizarea scheletului);
  • de indata ce ajung in colon, fibrele fermenteaza la impactul cu flora intestinala si se transforma in acizi grasi cu lant scurt. Scade ph-ul intestinal, iar Ca neabsorbit este converit in forma ionica, avand ca efect remineralizarea oaselor;
  • acizii grasi cu lant scurt insanatosesc mucoasa intestinului gros si determina absorbtia Ca;
  • fibrele cerealelor incetinesc desfacerea osului de catre osteoclaste si diminueaza pierderea masei osoase. Vegetarienii sunt mai sanatosi decat consumatorii de produse de origine animala, este un adevar!!!
  • in viziunea Dr. Winfried Bech, Ca nu se raporteaza la proteine si este de preferat sa nu provina din carne si lapte.

Sunt persoane care consuma regulat lactate si par sa se simta bine. Laptele este un aliment nespecific, iar digestia lui difera de la om.

Sunt 3 tipuri de potentiale energetice:

1. Potentialul puternic, de tip carbonic, care digera bine lactatele. in cantitati mici nu deranjeaza sistemul digestiv. Altfel, declanseaza patologii specifice. Daca elimina lactatele, devin mai energici si isi pot prelungi viata.

2. Potentialul mediu, de tip fosforic,  digera greu alimentele grase, iar lactatele il deranjeaza. Daca le evita, isi regaseste stabilitatea digestiva, se revitalizeaza, isi intareste imunitatea.

3. Potentialul slab, de tip anemic, digera alimente usoare, fara grasimi si risca patologii grave daca consuma lactate.

Dr. Dufilho, in lucrarea „Viata si hrana” apreciaza ca laptele este responsabil de „murdaria” organismnului, iar untul vehiculeaza toxinele din laptele de vaca (medicamente, vaccinuri, conservanti si hormoni de crestere). El trateaza tumorile, inainte de orice, eliminand lactatele din alimentatie. Recomanda oamenilor sanatosi sa procedeze la fel, vor deveni mai sanatosi, mai rezistenti la boli, mai veseli.

Dr. Arturo Capdeville, profesor de fiziologie la Fac. de Medicina Cordoba, Spania, apreciaza ca paraliziile infantile au legatura cu lactatele.

Bruno Comby, in cartea „Natura contra SIDA”, sustine ca disfunctiile imunitare sunt intretinute de lactate, „eliminati-le -pur si simplu- din alimentatie!” aportul zilnic de lapte bovin starneste sumedenie de suferinte: infectii, inflamatii, alergii, tulburari nervose, boli cardiovasculare. Omul este singurul mamifer ce bea lapte la maturitate, in dezvantajul sau, caci enzimele ce digera laptele (lactaza) dispar incepand cu varsta de 3 ani.

Dr. Dominique Gros, Dr. Richard Lennart si Dr. Paul Vesin incurajeaza alimentatia bogata in fructe, legume, in cruditati, excluzand laptele de vaca.

Roland Fietta, naturopat, in lucrarea „Dreptul la sanatate”, sustine ca laptele de vaca produce obezitate, reumatism, infectii, alergii, tulburari nervoase, spasmifilie. In Scandinavia, consumul laptelui de vaca este ridicat, fiind frcvente distrofii osoase, acromegalie hipofizara osoasa, nevroze. Acidul butirinic coroziv la om, dar fiziologic pentru vitei, dezvolta compusi hepato-toxici, declansand migrene, infectii, reumatism, colita, hepatita. E bine ca femeile aflate la menopauza sa nu consume lactate, spre a evita osteoporoza. „Acidul butiric din lapte, unt si branza agreseaza peretele intestinal si patrunde in sange. Acesta echivaleaza cu o supradigerare a deseurilor, firesc la vitei; cresc 1 kg/zi , timp de 6 luni si se hranesc doar cu vegetale.”

Dr. Nicolas Le Berre, in cartea „Laptele – odioasa eroare”, atentioneaza ca facem o mare gresala sa bem lapte de vaca, factor de patologie ORL, colesterol, hemoroizi, alergii, chisturi, dureri articulare, tumori.

Dr Gerard Dupuy in cartea „Pamantul promite, pamantul ofera”, afirma: „Laptele de vaca este rezervat vitelului. Recomand moderatie la consumul de lactate, mai ales branzeturi grase si fermentate. Am constatat patologii respiratorii si suprasecretii de mucozitati la adolescenti, chisturi mamare si afectiuni ale prostatei.”

Dr. Soleil, in cartea sa „Invata sa te hranesti” spune: „Acizii grasi din laptele de vaca permeabiliteaza peretii colonului, ingaduie bacteriilor sa treaca in sange, sa se fixeze in zone mai putin rezistente unde apar focare de inflamatii cronice, maladii degenerative.”

Dr. Gregoire Jauvaix, doctor in medicina naturala si profesor de botanica in SUA, autor al lucrarii „Alimente biologice umane”, face distinctia intre laptele albuminos de mama si cel cazeinos de vaca, capra, oaie. Cel de pe urma este indigest pentru om datorita continutului de cazeina mare, excesului de materii grase si acid lactic. Formarea de coagul perturba functia intestinala, iar corpii grasi acopera alti constituienti dificil de digerat, in special la cei cu distonie biliara. Laptele este produsul biologic al mamiferelor pentru puii lor. Cel de vaca este inadecvat omului, sistemul sau anatomo-fiziologic fiind diferit.

Daniel Starenky, in cartea „Beneficiile vegetarianismului”atentioneaza ca: „Contrar a celor cunoscute, laptele de vaca, desi bogat in Ca, provoaca infectii, alergii, maladii dentare, osteoporoza.”

Herta Hafer, in cartea sa„Droguri ascunse-fosfatii alimentari”, este cat se poate de convingatoare: „laptele de vaca are de 6 ori mai multi fosfati decat cel de mama, este mult prea ridicat pentru un om. Metabolismul Ca este reglat de fosfor, iar daca introducem mai mult fosfat decat este necesar, secretia de hormoni paratiroideni determina eliminarea Ca din oase. In loc sa mineralizeze oasele, laptele de vaca le demineralizeaza.”

Dr. E.A. Oski, in revista „Jurnalul pediatrului”, afirma:” Laptele de vaca impiedica absorbtia fierului provenit din alimente. bautorii de lapte sunt adesea anemici prin lipsa de fier. Laptele de vaca starneste hemoragii intestinale, anemii feriprive, alergii, dureri abdominale cronice, cataracte, delicvente juvenile.

lactatele produc patologii cu evolutie lenta si discreta, perturba sistemulhormonal, diminueaza imunitatea. In ciuda dovezilor stiintifice si a evidentei cu privire la nocivitatea sa la om, se ridica un mare baraj de ordin afectiv: „Laptele de vaca, aceasta dulce albeata, recheama sanul mamei si ramane, pentru majoritatea fiintelor bipede, cordonul ombilical imperfect taiat.” Alimentatia corecta este factor de sanatate. Sa inlocuim treptat alimentele  ce ne provoaca disconfort, care ne imbolnavesc de a binelea.

Desigur, nu incriminam laptele de vaca, sunt pareri si pareri. Unii vizeaza furtuna declansata in organism, altii il venereaza pentru continutul de Ca si proteina si pentru gustul bun. Indemn la consumul moderat sau deloc al acestuia, indemn la prepararea iaurturilor de casa, din lapte nefiert, acrit prin fermentatie lactica, naturala. Acesta contine Biffidus si lactobacilus, bacterii ce intretin flora intestinala si sustin imunitatea. Lactatele fac mai mult rau decat bine, chiar si in cantitati mici. La inceput, reactia organismului nu este vizibila, dar, putin cate putin, se diminueaza potentialul vital. Celor cu potential vital slab (anemici, alergici), chiar putin lapte sau produse lactate le starnesc dureri, crize, suferinte.

Oamenii sunt diferiti, reactioneaza diferit conform constitutiei ereditare si felului in care se ingrisjesc de sanatate. Sa ne cunoastem corpul, eliminand alimentele care predispun la boala, iata sfatul meu!

Sanatatea depinde de noi, nu de medicamente miraculoase, pline de toxicitate.

Exista o vorba inteleapta: „Sanatatea este pe toate drumurile, iar noi cumparam cu bani munciti greu boala. Din baruri, cofetarii, patiserii…

Pregatiti-va pentru o schimbare de profunzime in modul de a gandi. Nu faceti grimase in fata unui pateu de soia, a unui suc de orz, in fata unui bol cu salata, grau incoltit sau alte produse vegetale. Avem sanatatea pe care o meritam! Insa, aceste ‘nimicuri’ enumerate mai sus ne aduc pe linia de plutire. Vom dobandi vigoare si buna dispozitie ca si in tinerete. Sunt mai bune la gust decat credeti. Prejudecatile imbolnavesc si sufletul si trupul.

Multumesc Doamnei Virginia Faur pentru suportul din acest articol, multumesc pentru toate scrierile Dansei, de mare pret pentru mine, pentru noi toti!

Este bine sa ne gandim sa traim ani multi, dar sa fim sanatosi, atat cat traim sa avem sanatate si vigoare, iar hrana din dieta zilnica este principalul factor determinant al celor de mai sus!

Lavinia Ceuta

 

 

 

5 raspunsuri
  1. Otto
    Otto says:

    Interesant articolul , pentru credibilitate ar fi indicat sa citați cu exactitate sursele (Autor, an, revista ). Daca sursele provin din ISI Web of Knowledge atunci aveți credibilitate si mai ales dacă exista alte studii care confirma cea ce ați prezentat.

    Răspunde
  2. Andrei Bulat
    Andrei Bulat says:

    Nu contrazic, dar imi este greu sa cred. Zeci de studii contradictorii. Anual se retrag sute de studii si doctorate care la prima vedere sunt „beton, iar apoi se dovedesc eronate si insuficient cercetate si documentate. Unii spun alb, iar altii spun negru. Eu personal m-am cam saturat de studii si rezultate de cercetari care exista doar pentru a manipula piata si/sau sa justifice banii/fondurile de cercetare. Ai mei provin de la tara, locuiesc la tara. Mosu’ mare, mosu’ lu’ mosu’ mare si bunicul, toti au locuit pe acelasi „iosag” (proprietate). Cunosc povestile de familie si ale vecinilor. Aveau o vaca din care se hraneau 7 copii, asta era mosu’ mare – mosul lui la fel, cu lapte au crescut, bunicul si mama la fel. Buna lu’ mama si-a crescut copii doar cu laptele de la Floricica, produse din lapte si mamaliga, cand mosu era pe front. Imi povestea bunicul ca in primul razboi au pierdut toate animalele si le-a ramas o vaca care i-a tinut in viata si ce tragedie mare a fost cand a murit pana au primit de la grof doua juninci, pentru ca erau multi copii in familie. In afara de cei puscati de front sau ajunsi prizonieri in Caucaz, toti au trait peste 80 de ani. Bunicul meu a murit acum doi ani la 87 de ani. A mancat lapte toata viata lui, pita cu lapte, lapte acru, branza de vaca, orez cu lapte, gris cu lapte, smantana samd. Laptele pentru ei a fost felul principal, copiii cresteau doar cu lapte de vaca. Serios acuma, ce cacat de studiul lui peste prajit si nu mai stiu ce, vine sa ne zica sa nu mai bem lapte ca nu mai stiu ce patim. Serios?!?!

    Răspunde
    • Lavinia Bratu (Ceuta)
      Lavinia Bratu (Ceuta) says:

      Da.. e de știut și de cercetat, să vedem cum ne simțim mai bine, cu lapte sau fără, în dieta de zi cu zi.

      Sănătate și numai bine!

      Răspunde
  3. John Smith
    John Smith says:

    Bineinteles ca soia e mult prea-slavita atunci cand produsele din lapte dau reactii de toate felurile la toate natiile de oameni. Soia, alimentul sfant pentru vegetarieni, daca ar sti ei… Dupa cum stiti sursa oricarui aliment e cea mai importanta, asta da nastere la o caruta de ganduri paranoia: „de unde, ce a mancat, ce igiena, daca e injectata, cum e tratata vacuta? Asta se intampla oricui, stati linistiti, cand vine vb de lapte de vaca din industrie mai bine beti apa, practic in compozitia laptelui se gaseste apa intre 85-95%, asa ca nu averti nimic de pierdut. Cand vine vorba de produse fermentate din lapte nepasteurizat (sursa sanatoasa!), se schimba situatia, atunci toate intolerantele si alergiile dispar, indiscutabil. Sfatul meu de internaut cercetator este sa cautati sursa, la orice ca sa stiti cu ce va confruntati si frica asta, bat-o vina, s-o inlocuiti cu certitudinea de a sti despre subiect mai mult decat aveti nevoie, pentru ca niciodata nu e destul. Sanatate si la mai bine tuturor!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *