Mancati carne?

E sanatos sa mancam carne?

Eschimoşii, care trăiesc preponderent cu carne, îmbătrânesc totuşi foarte rapid, având o medie de viaţă de numai 27 de ani şi jumătate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientală al căror regim se compune în mod esenţial numai din carne, îmbătrânesc la rândul lor prematur şi mor destul de repede, fără a depăşi, cel mai adesea, vârsta de 40 de ani.

OTRAVIREA. Chiar înainte şi mai ales după agonia din abatoare, lupta inutilă a animalelor terifiate care se zbat pentru a-şi păstra viaţa antrenează mari schimbări biochimice, care fac să apară la acestea subproduse toxice şi o mare cantitate de adrenalină emisă în mod abundent în întregul lor corp, otrăvind, prin durere, trupul lor, angoasat într-un asemenea grad încât carnea este deja oarecum otrăvită de suferinţa cumplită a animalului înainte de moarte. În conformitate cu Enciclopedia Britanica, găsim multe toxine în corpul animalelor ucise, precum acidul uric sau alte deşeuri toxice ce se află atât în sângele acestora cât şi în ţesuturi.

CANCERUL. Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni, a pus în evidenţă rezultatele extraordinare care au şocat lumea cercetătorilor în domeniul cancerului. Studiul arată clar că acest grup prezintă un procent incredibil de scăzut de persoane bolnave de cancer în raport cu un grup similar ca vârsta şi sex, mare consumator de carne. Studiul mai arată, de asemenea, că speranţa de viaţă a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai mare şi că toate maladiile cardiovasculare sunt în cazul lor prezente într-un procent mult mai redus.

De ce persoanele care consumă carne sunt mai vulnerabile la cancer? Unul dintre motive ar putea fi faptul că o bucată de carne, după numai câteva zile de la sacrificarea animalului respectiv capătă o culoare gri-verzuie măslinie, iar pentru a împiedica această degradare industria cărnii foloseşte curent diferite substanţe care afectează în timp sănătatea omului, precum nitraţi şi alţi conservanţi, pentru a o face în mod artificial (dar nesănatos) să apară roşie.

Cercetări din ultimii ani au mai demonstrat, de asemenea, în mai multe rânduri că aceste substanţe conservante sunt profund cancerigene. Pe de altă parte, pentru a creşte cât mai repede şi pentru a aduce cât mai mult profit, animalele sunt adeseori îndopate: li se inoculează mari cantităţi de hormoni care le stimulează în mod haotic creşterea, li se administrează stimulenţi în exces ai apetitului, antibiotice, calmante şi amestecuri alimentare chimice.

Cum fermele s-au schimbat adeseori în adevarate fabrici de accelerare a creşterii de animale, numeroase animale nu mai ajung niciodată, pâna în ziua tăierii, să vadă lumina zilei. Viaţa lor se desfaşoară total forţată într-un mediu restrîns, neprielnic şi în cele mai multe situaţii se sfârşeşte printr-o moarte brutală. Iată un exemplu frapant: fermele de creştere a puilor de găină într-un ritm accelerat. Ouăle sunt clocite la etajul superior; puii sunt în mod curent drogaţi şi îndopaţi. Ei manâncă cu lăcomie din coliviile lor fără posibilitatea de a se mişca prea mult şi fără aer curat; pe măsură ce cresc sunt deplasaţi către etajele inferioare; când ating etajul de jos ei sunt prompt tăiaţi. Asemenea practici atât de artificiale, nu numai că dezechilibrează starea chimică a corpului fizic a puiului de găină, distrugându-i obiceiurile naturale, dar îi şi determină, de asemenea, apariţia tumorilor maligne şi a altor malformaţii.

BOLILE CARDIACE. Grăsimile animale cum ar fi colesterolul acoperă pereţii vaselor sanguine şi pe măsură ce persoana care consumă carne îmbătrîneşte, deschiderea acestor vase se diminuează din ce în ce mai mult. Presiunea asupra inimii creşte, rezultând o vulnerabilitate cardiacă şi o creştere a tensiunii arteriale. În societatea noastră o persoană din două care consumă carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau care este legată de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sunt practic aproape necunoscute în ţările în care consumul de carne este foarte scăzut. Autopsia soldaţilor americani omorâţi în razboiul din Coreea arată că, chiar şi la vîrsta de 22 de ani ei aveau deja semne caracteristice de arterioscleroză coronariană, semne care erau total inexistente la soldaţii coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.

PUTREFACTIA. Spre deosebire de plante, care au o membrană celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid când circulaţia este oprită. Imediat ce viaţa încetează proteinele animale se coagulează şi sunt secretate enzime autodistructive; se formează o nouă substanţă numită „ptomaina”.

Carnea, peştele şi ouăle au o proprietate comună: ele se descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumată de obicei la un interval de o saptamînă sau două şi aici trebuie să reamintim că putrefacţia şi creşterea numărului de bacterii începe aproape imediat după moarte. Obişnuinţa de a consuma o asemenea carne animală în starea sa caracteristică de descompunere rapidă, creează otrăvuri foarte violente în colon şi, în plus, îmbătrîneşte prematur tractul intestinal.

Ne-am obisnuit cu gustul de carne si..ne place..cum sa ne descurcam cu asta?

Un vechi principiu al înţelepciunii yoghine sugerează că cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorată în fiinţa noastră nu este să-i smulgi fulgerător rădăcina, ci mai degrabă să plantezi, să cultivi şi să hrăneşti un obicei profund benefic, opus celui vechi si sa acorzi noii obişnuinţe o grijă, o dragoste şi o considerabilă atenţie ca şi cum am cultiva mental un trandafir. Destul de repede vom constata atunci că această nouă obisnuinţă va creşte în forţă şi frumuseţe şi, cu un foarte mic efort, iarba rea (în acest caz, obisnuinţa de a consuma carne) se va usca şi va dispare spontan.

Iată câteva sugestii inteligente pentru a ne putea cultiva noul trandafir: cumpărăm câteva cărţi cu reţete vegetariene. Această strategie ne va face să economisim banii – un regim vegetarian divers, original, delicios, cu o mare cantitate de proteine, poate face în general să ne scadă cheltuielile alimentare cu aproape 50%. Consumăm apoi două sau trei farfurii cu mâncare vegetală, uşoară şi foarte hrănitoare în locul unei mese în care eram obişnuiţi să consumăm carne.

A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrană vie, proaspătă, pură şi hrănitoare este mai uşor decât ne-am imagina a priori. Există, dimpotrivă, o mulţime de specialităţi lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat conţinut nutritiv pe care, datorită ignoranţei, noi nu am avut niciodată ocazia pâna acum să le gustăm nici măcar o dată, datorită lipsei de informaţii, a obiceiurilor convenţionale şi a condiţionărilor determinate de prejudecăţi. Mulţi sunt chiar foarte uimiţi să descopere mâncăruri atât de bogate în proteine, preparate numai pe bază de ingredienţi vegetali.

Dacă toate acestea nu reuşesc totuşi să vă încununeze cu succes eforturile realizate, este foarte util să vizitaţi un abator; aceasta va fi suficient pentru a vă încuraja. Puteţi avea, desigur, câteva dificultăţi la început dar, fără îndoială, mult mai puţine decât cele care există atunci când renunţaţi, de exemplu, la fumat. Multe persoane ferm hotărâte obţin rapid rezultate satisfăcătoare (un nivel de vitalitate şi energie mult mai înalt, un sistem digestiv mai sănătos, creşterea clarităţii mentale) astfel încât transformarea regimului alimentar devine o etapă existenţială dătătoare de exuberanţă şi puritate.

Sanatatea radiantă ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizică. Vom căpăta o evidentă bucurie în a pune în acţiune idei umanitare şi, odată cu aceasta, vom resimţi bunătatea copleşitoare ce emană din starea noastră permanentă de iubire care este transmisă tuturor creaturilor (umane şi nonumane). Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, mental şi spiritual. Este demn de reţinut că nu există nici un argument inteligent valabil, împotriva lui.

Vegetarieni celebri

O listă departe de a fi exhaustivă a unor oameni celebri şi în acelaşi timp vegetarieni este redată în continuare: Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Crysostom, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, Milton, Sir Isaac Pitman, William Shakespeare, Jean Jacques Rousseau, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, William Booth, Henry David Thoreau, Alexander Pope, Rabindranath Tagore, H. G. Wells, George Bernard Show, Gandhi, Albert Schweiter, Albert Einstein, Bob Dylan.


Sursa Aici

1 răspunde
  1. Ela
    Ela says:

    Nu prea mai mananc carne, iar schimbarea a venit in mod natural. Pur si simplu nu simt nevoia. Mai consum somon afumat, si cand mi se face pofta de carne pui sau peste. Incetul cu incetul cred ca o sa elimin carnea din alimentatie.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *