O poveste despre puterea de a schimba

Imaginați-vă o persoană care tocmai și-a încheiat munca zilnică de 8 ore, mergând  obosit și plictisit spre casă. ”Toate-mi sunt potrivnice”, se gândește el, nu are bucurie și împlinire, nu găsește satisfacții în mai nimic și ”colac peste pupăză”, simte cum îl apucă o migrenă și parcă genunchiul drept este tot mai îmbătrânit, că-l doare de câteva zile… Of, ce stare căzută are personajul nostru, din păcate! Oare cine este vinovat pentru starea sa? Dar, și mai interesant este, cine-l poate salva și-l poate scoate din această ”pasă nefavorbilă”, ce-l duce către durere și disfuncționalitate? 

Doar el este cel ce hotărăște cum va decurge viața, starea sa. Doar el este cel care are liberul arbitru spre a hotărâ ”ce culoare au lentilele prin care privește viață”.  Nu mă credeți? Bine, haideți să continui povestea… Să ne lămurim!

În mintea personajului nostru era o mare apăsare și  tristețe, gândindu-se chiar că, se îndreaptă spre o depresie. În viața sa parcă nu mai se iviese nici o bucurie de atâta timp… A, poate doar colega din biroul alăturat, o prezență încântătoare, cu care  a stat de vorbă zilele trecute. Cumva, o admiră mult, în secret, îi este tare dragă.

Resemnat, în drum spre casă, se gândește că, de cum ajunge, ia două aspirine, face un duș și, direct în pat. Tâmplele îi pulsau tot mai tare… Dintr-o data, sună telefonul. La capătul firului se auzi o voce cristalină de femeie. Uimitor, colega pe care o admira în tăcere, își cere scuze că-l sună… Având două bilete la un concert în acea seară, se întreba dacă nu ar vrea să o însoțească. Incredibil, ce surpriză! 

Într-o fracțiune de secundă durerea de cap, oboseala și durerea de la genunchi au dispărut, ”ca luate cu mâna”! Toată starea lui se schimbă, iar aspirinele și somnul nu-l mai ajută cu nimic. Acasă au loc pregătirile pentru surprinzătoarea întâlnire, iar seara se prelungește până după miezul nopții. A doua zi, tonusul și bucuria vieții au reapărut și toate datorită unei singure întâmplări. Nu personajul feminin ”i-a luat toate durerile”, el singur le-a îndepărtat prin accesarea altor arii corticale, în care a făcut loc bucuriei și interesului pentru propria sa viață!

Această poveste vine să nă ajute a înțelege că liberul arbitru din psihologie, liberul arbitru din creștinism, sunt toate venite în susținerea și formarea nostră ființială. Noi suntem ceea ce gândim (și ceea ce mâncăm!), suntem exact așa cum ne propunem și vizualizăm. Avem acestă forță în noi, ”putem muta și munții”… Ce bine ar fi mereu să fim conștienți de asta. Noi suntem proprii creatori ai vieților noastre, prin alegerile pe care le facem în fiecare clipă!

Cum vrei să fie ziua aceasta pentru tine?

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *