REȚETA pentru vindecarea DEPENDENȚELOR

Dobândirea fericirii este misiunea personală a fiecăruia dintre noi. Este mai mult o datorie ce condiționează starea de bine și sănătatea psihologică, starea de spirit a omului. Când reușim să descoperim această stare, aducem echilibrul și liniștea firii. De fiecare dată când pierdem această conștiință a mulțumirii și fericirii de a fi aici pe pământ – conștient sau nu -, pornim o luptă de a recăpăta starea piedută. Odată ce reușim să ne echilbrăm gândurile și starea de spirit, putem recupera și starea de fericire, creându-se o dinamică psihologică specifică aptitudinii de gândire a omului.

O bună adaptare pe pământ constă, în primul rând,  în capacitatea de a fi recunoscător și fericit pentru fiecare zi trăită, pentru timpul dăruit sau primit aici, în această experiență pămânească. 

De unde vine fericirea omului?

E nevoie de o cunoaștere a minții și a dinamicii sale, pentru a înțelege de unde vine starea de fericire. Dacă nu înțelegem această dinamică, cu inocență vom căuta să ne recăpătăm  sentimentul pozitiv prin intermediul unor surse exterioare, iar aceasta poate fi începutul unor obiceiuri dăunătoare. Ce caută omul și ce are mai ”la-ndemână” atunci când starea lui e căzută și e deznădăjduit? El crede că salvarea vine din exterior: alcool, țigări, droguri, mâncare, exercițiu fizic exagerat, sex, jocuri, pariuri, muncă sau seriale tv. Există și câteva forme mai subtile, în planul emoțional: nemulțumirea manifestată  față de ceilalți, certurile, șantajele emoționale, dovedirea propriilor capacități în căutarea aprobării celorlalți etc.

Starea de mulțumire și de fericire, serenitatea omului este sursa din care crește sămânța de bine și de schimbare. Aici este terenul fertil de la care pornește eliberarea oricărei patimi trupești sau sufletești. De aici pornește eliberarea! În lipsa acestor, evitarea sau eliberarea de dependențe și de obiceiurile dăunătoare este foarte grea, aproape imposibilă. Pe când, atunci când dobândim o stare de liniște interioară prin căpătarea unor sentimente mai înalte, alegerile ne sunt drepte, că-i mintea orientată sănătos… Iar, de căutăm îndreptare și eliberarea de unele mai puțin drepte, abia atunci reușim schimbarea, odată cu starea de sănătate psihologică venită din stările de fericire. Odată ce înțelege omul, că viața primită este mai presus de orice altă fericire, schimbarea și îndreptarea se întâmplă chiar cu bucurie și e plăcută ca și stare. E grea lupta împotriva tuturor, dar mai ales împotriva firii proprii, e foarte grea!

Totul este în mintea ta…

Starea de vid sau de gol sufeletesc ce apare la cel dependent, vom căuta mereu să o umplem cu ceva. Iar atunci când exteriorul ne oferă sursa, suntem adânciți în capacana nefericirii noastre. De fiecare dată când ”dependentul” primește doza de plăcere, nici nu apucă să se bucure că și încolțește în gând o nouă stare de nemulțumire și durere. Apare din nou acel gol care stă la baza tuturor dependențelor și obiceiurilor dăunătoare. Dacă cauza acestora este întotdeauna aceeași, la fel este și soluția, una singură: dobândirea unei stări de mulțumire față de sine, sentimentul că ai obținut în viață tot ce ți-ai dorit până acum. Tot ce dorim să mai obținem de aici înainte, să poată porni din starea în care suntem, așa cum suntem, acornându-ne chiar noi primul sentiment de prețuire și iubire, ca mai apoi să putem primi și de la ceilalți. Serenitatea este baza de pornire a tuturor transformrilor de bine!

Există numeroase programe și tehnici care ne eliberează de tiparele greșite, există cărți și studii, povești personale magistral ilustrate de oameni care au reușit transformări uimitoare. Toate acestea au însă un numitor comun de la care se poate realiza transformarea: stratagia de recuperare și eliberare de obiceiurilor negative este acea parte care include educația cu privire la căpătarea unei conștiinței proprii, către educarea minții și dobândirea unei sănătăți mentale: liniștea sufletească, rânduirea sentimentelor prin instalarea celor mai importante dintre ele: mulțumirea și fericirea de a fi aici, în această viață pământească. De aici pornim drumul recuperării care, odată cu aceste gânduri pozitive majore al existenței umane, poate fi uimitor de scurt și de ușor a-l împlini.

Nu te bizui pe gânduri, când vrei liniștea să vină…

Mintea noastră, cu toate gândurile și neajunsurile ei, nu ne reprezintă pe noi întru totul. Este doar partea prin care ne adaptăm la mediu, prin care învățăm despre viața noastră și a celorlalți. Dacă această minte nu este învăluită de serenitatea supremă a existenței, ea poate deveni bolnavă de neputința multor înțelegeri. Însă, ”o minte care nu-i stăpână peste toate”, obosește și mereu se zbate a le rezolva pe toate! Tocmai aici apare neputința, ce-i firească, apoi durerea și accesarea vidului interior. Nici frica, nici căderea nu trebuie privite neputincios. Sunt doar încercări pe care nu trebuie să le luăm ”prea în serios.” Dacă învățăm să ne detașăm de minte, adică să înțelegem că nu ne reprezintă cu totul, vom putea firesc să învăluim cu starea noastră de serenitatea orice apăsare pornită din orice gând temător.

Cu gânduri de apărare și revoltă a unei minți care ”a pierdut cârma în largul mării”, într-o stare de spirit negativă, nu avem acces la înțelepciunea noastră. Suntem doborâți de acea dinamică psihologică în carea liniștea și echilibrul firii sunt dominate de gândurile unei minți disperate spre adaptare și stăpânire, și atât!

Fiecare gând negativ poate fi înțeles ca un semnal de alarmă, capabili fiind a asista la el, prudent în privința propriei persoane în această situație. Semnalul primit este despre apropierea unei stări disfuncționale care ne poate abate de la bine și fericire. Recunoașterea gândului rău și catalogarea sa ca un gând trecător este o simplă și puternică înțelegere. Avem această opțiune de a-l lăsa să treacă și de a-l schimba cu altul, conștinet și atent. Gândurile nu se opresc, ele vin și noi suntem ”gânditorul” care le poate accesa doar pe cele dorite. Evident, avem nevoie de atenție asupra minții, o atenție despre care toate culturile lumii ne vorbesc neîncetat. ”Supravegherea minții”, ”starea de prezență”, ”cum sunt gândurile așa îți este și viața”…

Cum scăpăm de o dependență?

Iată și rețeta: avem nevoie de ”trei ingrediente principale”, numite în multe cărți, spuse de multe voci, auzite doar de unii:

  • FERICIREA  de a fi aici, în viață, pe pământ – acesta este terenul pe care reușește să crească sămânța binelui;
  • HOTĂRÂREA  de a merge înainte liber de vreo constrângere a vreunui singur gând, aceasta este angajamentul interior care îndrumă către țelul personal;
  • ÎNȚELEGEREA de care avem nevoie pentru a porni drumul înainte.

Înțelegerea, claritatea și asumarea a celor ce suntem, pe unde am fost, pe unde ne aflăm acum și pe unde am vrea să fim, în viitor. Această frază simplă de am înțelege-o, toate s-ar limpezi și calea ar fi atât de simplu de găsit…

Articol scrs și publicat pe timisoreni.ro

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *