Umblă desculț prin iarbă

”De obicei, în viața omenească, lucrului desăvârşit, celui mai folositor, i se dă cea mai puţină importanţă. Se atribuie valoarea absolut cea mai neînsemnată. Adeasea, nici nu este luat în  seamă, ba chiar este ocolit. Umblatul desculţ are o însemnătate atât de mare pentru natura omenească, încât, dacă fiecare i-ar recunoaşte importanţa, n-ar renunţa niciodată, cu desăvarşire la a umbla desculţ. Pentru a creşte copii sănătoşi, robuşti şi rezistenţi, nu cred să existe vreun mijioc mai bun decât umblatul desculţ. Ca şi copilul, aşa şi omul matur, va putea să își mai aline soarta, prin umblatul desculţ într-o grădină sau pe pietre ude. Şi, oricine ai fi tu, drag cititorule, nu neglija de a umbla din când în când desculţ, timp de cateva minute… De nu poţi s-o faci într-un loc deschis sau descoperit, poţi s-o faci în locuinţa ta, sau în camera de dormit, înainte de culcare. Întotdeauna vei simţi efectele excelente ale acestuia.

Fericit e omul care şi-a deprins picioarele să reziste la orice temperatură; nefericit însă acela ale cărui picioare şi al cărui corp sunt moleşite și răsfățate.

Umblatul desculţ ne deprinde, mai mult decât orice, cu pămantul şi ne intăreşte nervii. Simţim cel mai mare bine, atunci când suntem în contact cu pământul. Cauza acestui fapt este că mersul desculţ conduce sangele în  jos şi astfel picioarele sunt hrănite de sânge în modul cel mai prielnic.

Omul care merge desculţ nu are niciodată picioare reci; prin urmare, ele au totdeauna sânge din abundenţă şi sunt întotdeauna robuste.

Dacă picioarele sunt bine hrănite, atunci se impiedică năvălirea sangelui în partea de sus a corpului. Dacă picioarele sunt fortificate şi dacă circulaţia sângelui este normală, atunci nu prea se pot produce stagnări sau un flux anormal al sângelui.

Prin umblatul desculţ nu numai că se reglează circulaţia sângelui şi se întăresc picioarele, dar se produce o influență în partea  de jos a corpului. Din cauza moleşirii şi a picioarelor reci, sângele pătrunde sus şi frigul de la picioare are o acţiune şi asupra abdomenului; astfel se nasc foarte uşor răceli.

Dacă abdomenul este moleşit, răsfăţat, atunci el este predispus la o mulţime de boli. Aşadar, picioarele, devenite rezistente prin umblatul desculţ, întăresc şi sprijină abdomenul. Picioarele moleşite vatămă abdomenul prin diferite afecţiuni.

Câte pustiiri nu cauzează adesea deranjamentele în circulaţia sângelui, mai ales la femei! Dar ele s-ar evita dacă picioarele ar fi deprinse, cum se cuvine, cu frigul, prin umblatul desculţ, din când în când… Căci, prin deprinderea picioarelor cu frigul, adică prin întărirea nervilor cu ajutorul umblatului desculţ şi abdomenul ar fi pus în cea mai bună stare posibilă. Tocmai femeilor,  le recomand umblatul desculţ, din mica lor copilărie și până la vârsta cea mai înaintată, lor chiar mai mult decat bărbaţilor le prinde atât de bine a practica acest obicei întăritor! Dacă femeile au picioare răsfăţate şi un abdomen răsfăţat, moleşit, atunci sunt supuse la fel de fel de neajunsuri şi suferinţe…

Dacă afluxul sau năvălirea sangelui în plămâni este mare, cauzează dificultăţi de respiraţie şi dispoziţie la tuse, atunci cauza iarăşi va fi, mai ales, că picioarele şi pântecele sunt prea moleşite, prea răsfăţate. Și, tocmai de aceea determină un prea mare aflux de sânge înspre partea superioară a corpului.

Umblatul desculţ va regla circulaţia sangelui şi va intări nervii, făcând corpul mai rezistent la boli. Câte mii şi mii de oameni au mai totdeauna dureri de cap şi au luat doctorii numeroase fără nici un folos… La întrebarea: Cum vă sunt picioarele? Răspunsul lor este: mai tot timpul, reci ca gheaţa!

Să facă cineva încercarea și să umble desculţ pe drum sau prin iarbă, chiar dacă n-ar avea dureri de cap, dar capul tot i-ar fi puţin cam îngreunat. Va simţi îndată că se produce un aflux de sus în jos de energie bună şi tot capul se ușurează, din ce in ce mai mult.

Astfel, umblatul desculţ este şi cel mai bun mijloc preventiv contra diferitor boli, deoarece intăreşte nervii şi reglează circulaţia sangelui. Căci, cele dintâi cauze ale celor mai multe boli sunt veşnic moleşirea, răsfăţarea corpului şi deranjamentele în circulaţia sângelui. Nu vedem oare cu ce dor aşteaptă copiii de la ţară reîntoarcerea primăverii, numai şi numai fiindcă atunci pot umbla iarăşi desculţi? Se simt aşa de comozi şi de uşuraţi, aceasta le face atat de mult bine, încât desigur nici un copil n-ar încălţa ciorapi şi ghete, dacă n-ar fi silit de părinţi.

 

Umblatul desculţ trebuie recomandat tuturor celor care sunt nevoiți să lucreze într-un local închis nu numai pentru ca să-şi procure uşurare, ci pentru ca să prevină multe boli ce se ivesc foarte uşor din această lipsă de activitate a corpului, când spiritul se oboseşte prea mult, iar corpul prea puţin.

Umblatul desculţ poate fi comparată cu un plasture care trage jos, în picioare, tot ce e mai puțin bun, dintre cele rele. Și, de aici le scoate apoi afară, eliminându-le din corp. Începutul oricărei întăriri a nervilor este şi va fi totdeauna, umblatul desculţ.

Cel dintâi şi cel mai necesar lucru este ca, corpul să aibă căldura sa naturală deplină, adică nu trebuie să simtă frig, nici să tremure.  Această căldură trebuie să şi-o procure ori stând mai întai într-o baie încălzită, sau încălzindu-se prin mişcare şi muncă.

Se naşte acum intrebarea: Cât trebuie să fie cineva de încălzit și dacă poate cineva să intre în apă şi când este năduşit?

Răspunsul este: Căldura naturală cea mai mare este cea mai bună pentru lupta cu apa rece. Cine face baie când este năduşit, acela va avea şi succesul cel mai complet, şi dacă cineva ar fi într-adevăr într-o stare aşa încât năduşeala să curgă de pe el în toată puterea cuvântului, adică de pe frunte şi de pe tot corpul, atunci desigur va obţine cu desăvârşire cel mai mare succes. Aceasta se explică foarte uşor: dacă căldura e o putere contra apei, apoi căldura cea mai mare trebuie să fie puterea cea mai mare. Se zice că, de  obicei, sângele e încălzit şi înfierbântat când e căldura mare. Această stare devine cea mai mare binefacere pentru cel asudat, ca şi cand şi-ar şterge mâinile şi obrazul când este asudat. Dacă pulsul este în căldură şi din cauza umblatului 150 de bătăi pe minut înainte de baie, atunci după baie, nu va mai face decât 80, cel mult 90 de bătăi.

La întrebarea: Cât timp trebuie să dureze o baie cu apă rece?

Răspunsul este: Baia cea mai scurtă este cea mai bună. Durata obişnuită este de la una pană la două secunde; numai în mod excepţional poate fi şi de la cinci pană la şase secunde. Tocmai în această privinţă s-au comis până acum cele mai mari greşeli, căci băile au fost de o durată prea lungă și prin aceasta s-a exercitat o adevărată tiranie contra corpului. Una sau două secunde însă nu vor sustrage multă cădură şi de aceea se face si plăcuta. Acestei durate scurte i se datoreşte faptul că apa rece nu mai este aşa de temută în ziua de astăzi; baia nu ţine decât cateva clipe, te uşurează foarte iute şi nu-ţi cauzează nici fiori reci, nici frig.

Acum se naşte intrebarea: Cât de rece trebuie să fie apa?

Răspunsul este: Cu cât e mai rece, cu atât e mai bine. Eu am făcut multe băi şi am sfătuit şi pe alţii să facă băi în care am mai pus şi zăpadă. Dacă pentru întâia oară cineva se teme de o astfel de baie, apoi a doua oară intră în ea cu atât mai voios, cu cât s-a convins că apa cea mai rece dezvoltă, în timpul cel mai scurt, căldura cea mai plăcută.

Aşadar: apa cea mai rece este cea mai bună!

Se naşte altă intrebare: Trebuie oare să intre cineva in apă săltand sau sărind?

Răspunsul este: Să intre în apă încetişor si tot aşa să înceapă şi cu duşurile, de jos in sus, pentru ca astfel corpul să fie tratat cu mult menajament.

O altă chestiune preocupă pe mulţi, şi anume: Cand trebuiesc făcute băile?  Fiindcă acţiunea asupra organismului se face în mod foarte lin şi nu îl atacă sau îl oboseşte mult, nu trebuie să fim prea îngrijoraţi în privinţa timpului când trebuie să facem o astfel baie. Aici trebuie să facem negreşit o deosebire între un începător, care nu e încă deprins cu apa şi un om care şi-a deprins corpul cu apa Așa cum, de pildă, pentru oricine se spală pe mâini, îi este indiferent timpul în care o face…

 

Timp de doi ani de zile şi mai bine am făcut baie zilnic, cum mă ridicam din pat; am făcut şi seara după ce îmi isprăveam treburile; de asemenea m-am scăldat foarte adesea înainte de masă şi de multe ori imediat după masă. Și, departe de a-mi fi cauzat vreun rău, mi-a făcut numai bine. Cu timpul am căpătat o căldură naturală atat de mare, încât nici nu mai aveam nevoie să fac mişcare; de obicei eram mai cald după baie, decât înaintea ei. După convingerea mea, începătorii să nu intre în apă înainte de masă, nici imediat după masă, fiindcă dacă se pune cineva la masă îndată după baie, căldura necesară nu vine aşa de curând.

Seara, înainte de culcare, de asemenea să nu se scalde un începător, fiindcă pe vremea aceea corpul este ostenit şi predispus la somn, la odihna şi baia îl oboseşte prea de tot. Aşa că, de multe ori somnul este neliniştit din cauza aceasta. Prin urmare, nu sfătuiesc a se face baie înainte de culcare; cunosc, însă, mai mulţi  care își fac baia înainte de culcare şi dorm dupa aceea mai bine decât oricând. Aceştia să urmeze astfel şi nu vor avea nimic de regretat.

Corpul trebuie tratat cu mult manajament în toate privinţele. Cine are timp şi ocazie, este bine să facă băile dimineaţa; dar pentru cine vrea să le facă după prânz, timpul cel mai potrivit este, un ceas după prânz, sau un ceas înainte de cină. Dușurile reci de apă sunt foarte bune şi noaptea, dacă se scoală cineva din pat, după primul somn, şi cand corpul posedă cea mai multă căldură naturală, fiind mai mult sau mai puţin odihnit; atunci trebuie să te culci numaidecât în pat, pentru a recăpăta căldura necesară. Vei dormi mai apoi precum un prunc, uiți de insomnii!”

……………………………

Am scris aici din învățaturile Părintelui Sebastian Kneipp, respectiv din scrierile sale și miracolul vindecarii bolilor. Și, m-am bucurat să regăsesc aici știința bunicilor și străbunicilor noștri,  despre cum să trăiești în cunoaștere și în bucurie, cu propriul corp și cu tot ce e în jur. Găsesc că obiceiuri simple și firești, atât de benefice, uitate în timp ne-ar putea readuce odată cu simplitatea și bucuria unor senzații și noi descoperiri… Descoperirii noastre, de care avem mare nevoie acum! Găsesc aici știința veche readusă astăzi în prim plan de oameni care experimentează din nou, la nivel de experiență și predare toate aceste tehnici vechi, de când lumea.

Cine nu a auzit de băile cu gheață, cărțile scrise, aplicațiile de pe smartphone și cursurile lansate pe acesta temă, de către celebrul Wim Hof?

Cum să construim firesc și simplu un sistem imunitar rezistent?

Despre acesta este tot ce-i scris aici și despre apropiere de elementele din jurul nostru, regăsite în structura noastră: apa, aer, foc, metal, lemn – cele 5 elemente ce reprezintă 5 moduri diferite de manifestare a energiei în Univers.

Cele 5 elemente simbolizeaza 5 categorii de fenomene legate între ele, care decurg unul din altul, realizând un ciclu de stimulare sau de producție.  Elementele se manifestă și în noi, legându-se de mediul înconjurător, de ciclul anotimpurilor și de fusul orar. Felul cum reacționăm fizic și emoțional la influențele externe și la forțele naturii, depind de echilibrul elementelor din interiorul nostru….

Încearcă ca de azi înainte să umblii desculț, cum spune părintele Kneipp, măcar din când în când…

 

 

12 raspunsuri
  1. Dinu
    Dinu says:

    Da… foarte frumos spunea Sebastian Kneipp în monumentala sa lucrare „Farmacia verde”; una dintre cărţile mele de căpătâi. Iar mie mi-a plăcut întotdeauna să merg desculţ. Oriunde şi oricând îmi doream să mă simt bine, liber şi fericit. Aş avea mult de scris pe tema asta, însă… din păcate… în România actuală nu mai interesează pe nimeni să fie sănătos. Din păcate, acum trebuie „să dai bine”, să fi „cool”… să fi „în pas cu moda”. Însă pentru mine, nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-i sănătos. Şi cum altfel să fie cineva sănătos dacă nu-i călit, fortificat, învăţat cu toate vicisitudinile climatice… un om care nu iubeşte Natura? Eu o iubesc şi-i respect legile.
    Cea mai mare plăcere a mea, în această viaţă, este să merg desculţ ! :)

    Răspunde
    • Lavinia
      Lavinia says:

      Avem tot felul de placeri, avem tot felul de intelegeri..suntem unici, atat de diferiti si in acelasi timp suntem una. Suntem una cu totul din jurul nostru si ne contopim cu natura…remediile tuturor situatiilor de sanatate cu care ne confruntam se afla in plantele din jur, in natura din jurul nostru.
      Sa incercam sa constientizam aceasta, sa vrem sa ne deschidem inima si cunostiinta despre tot ce avem in noi si tot ce e in jurul nostru. Sa traim ecologic, in armonie!
      Va multumesc pentru comentariul Dvs, mi-a bucurat dimineata!
      Numai bine va doresc!

      Răspunde
  2. valiceaki
    valiceaki says:

    intradevar lucrurile simple ne fac mai sanatosi si mai caliti. e bine ca ai postat capitolul asta din carte pt ca , cat mai multa lume sa cunoasca beneficiile umblatului descult. multi cred ca e o prostie dar daca nu incerci, si nu ai incredere in vindecarea si calirea organismului prin terapii vechi, nu ai cum sa cunosti beneficiile acestora; sa invatam sa folosim natura in folosul nostru pt a aveea o viata mai curata si mai sanatoasa; fain articolul, o zi faina sa ai

    Răspunde
    • Lavinia
      Lavinia says:

      va multumesc si ma bucur ca lucrurile simple si absolut firesti in profilaxia noastra si intru sanatatea noastra, plac si sunt intelese..ma bucur sa primesc confirmarea aceasta si din partea Dvs. Ne indepartam de natura si de firescul existential „A FI”, il inlocuim tot mai mult cu „A AVEA” si asta trebuie corectat. Toate raspunsurile, la toate problemele noastre de sanatate, se pot remedia prin si cu leacuri din natura ce ne inconjoara si prin schimbarea de atitudine in fata unor aspecte ale vietilor noastre, ce nu sunt in concordanta totala cu calea existentiala fireasca.

      Răspunde
  3. Laura
    Laura says:

    Buna, foarte interesant articolul despre mersul in picioarele goale! Eu una nu prea agreez sa fac asta, dar totusi mi se pare un subiect interesant
    Cat de mult ai pus in practica ce spune acolo? Chiar este atat de eficient?
    Am citit ca exista persoane care merg desculte peste tot, chiar si pe strazile orasului, chiar si iarna. Te-ai incumetat sa incerci si asa, sau doar vara prin iarba ai mers desculta? Multumesc, Laura

    Răspunde
    • lavinia
      lavinia says:

      Imi place sa merg pe jos si am invatat asta de la fetita mea, urmarind-o in cresterea ei, cat si cum simtea pamantul si atingere lui cu picioarele goale. Apoi am invatat despre reflexoterapie, am invata ca pe suprafata talpilor noastre sunt reprezentate toate organele, din punct de vedere energetic, iar stimularea acestora, chiar si prin mersul pe jos, este benefica organismului nostru, ca intreg.
      Imi aduc aminte acum, cand iti scriu, ce minunat este sa te plimbi cu picioarele goale prin iarba, prin iarba deasa sau pe nisipul marii… Zambesc, sunt amintiri atat de simple, linistitoare si pline de bucurie. Iti multumesc ca mi-ai reamintit de ele!
      Numai bine iti doresc!

      Răspunde
    • Dinu
      Dinu says:

      Anul trecut am mers desculţ 1.874 km pe cărările patriei ! :D
      Iar vara, pe nisip, cine nu merge desculţ ?!?

      Răspunde
    • Vali
      Vali says:

      Crede.ma,e super.Incearca si te vei convinge.Lasa.ti prejudecatile deoparte si pleaca desculta prin oras.Nu vor fi comentarii,nu vei fi condamnata,poate doar apreciata si putin invidiata. Eventual,pentru inceput,mergi cu niste prietene.

      Răspunde
  4. Mihaela
    Mihaela says:

    Buna! In cei 43 de ani de viata, niciodata nu reusira pantofii de mine. Eu am incercat, dar degeaba. Asa ca am mers asa cum e natural si normal, adica desculta. Nu m-au interesat niciodata parerile altora despre mine cand ma vedeau in picioarele goale pe strazi sau prin parcuri. Am o singura viata, care nefiind prea lunga, nu pot sa inteleg de ce nu as fi lasata sa fac ceea ce-mi place pentru a ma simti bine, libera si fericita. La scoala, liceu si in facultate, desigur, trebuia sa merg incaltata cu ceva. Dar apoi, odata plecata de acolo, imi luam incaltarile in mana si plecam lipa lipa mai departe. Ce mai, incaltamintea e o inventie stupida, care nu m-a facut s-o indragesc. Si, din fericire, „boala” asta o au si cele doua ferite ale mele Irina si Felicia. In picioarele goale, viata este o fericire!

    Răspunde
  5. Dinu
    Dinu says:

    În sfârşit, am devenit pensionar. Acum voi avea mai mult timp liber pentru a străbate desculţ munţii, pădurile şi peşterile lumii.
    Vă doresc toate cele bune, cu sănătate şi fericire, în linişte şi pace !
    Cu drag, Dinu, Bucureşti.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *