”Umbla descult…”

 

De obicei, in viata omenească, lucrului desăvarşit, celui mai folositor, i se dă cea mai puţină importanţă.. se atribuie valoarea absolut cea mai neinsemnată şi, adeasea, nici nu este luat in  seamă, ba chiar este ocolit. Umblatul desculţ are o insemnătate atat de mare pentru natura omenească, incat, dacă fiecare i-ar recunoaşte importanţa, n-ar renunţa niciodată, cu desăvarşire, la a umbla desculţ. Pentru a creşte copii sănătoşi, robuşti şi rezistenţi, nu cred să existe vreun mijioc mai bun decat umblatul desculţ. Ca şi copilul, aşa şi omul matur, va putea să-şi mai aline soarta, prin umblatul desculţ, intr-o grădină sau pe pietre ude. Şi oricine ai fi tu, drag cititorule, nu neglija de a umbla din cand in cand desculţ, timp de cateva minute! De nu poţi s-o faci intr-un loc deschis sau descoperit, poţi s-o faci in locuinţa ta, sau in camera de dormit, inainte de culcare. Intotdeauna vei simţi efectele excelente ale acestuia. Fericit e omul care şi-a deprins picioarele să reziste la orice temperatură; nefericit insă acela ale cărui picioare şi al cărui corp sunt moleşite si rasfatate.

Umblatul desculţ ne deprinde, mai mult decat orice, cu pămantul şi ne intăreşte nervii..si  simţim cel mai mare bine cand suntem in contact cu pămantul. Cauza acestui fapt este că mersul desculţ conduce sangele in  jos şi astfel picioarele sunt hrănite de sange in modul cel mai prielnic. Omul care merge desculţ nu are niciodată picioare reci; prin urmare, ele au totdeauna sange din abundenţă şi sunt intotdeauna robuste.

Dacă picioarele sunt bine hrănite, atunci se impiedică năvălirea sangelui in partea de sus a corpului. Dacă picioarele sunt fortificate şi dacă circulaţia sangelui este normală, atunci nu prea se pot produce stagnări sau ingrămădiri de sange.

Prin umblatul desculţ nu numai că se reglează circulaţia sangelui şi se intăresc picioarele dar se produce o influenţa in partea  de jos a corpului. Din cauza moleşirii şi a picioarelor reci, sangele pătrunde sus şi frigul de la picioare are o acţiune şi asupra abdomenului; astfel se nasc foarte uşor răceli. Dacă abdomenul este moleşit, răsfăţat, atunci el este predispus la o mulţime de boli.

Aşadar, picioarele, devenite rezistente prin umblatul desculţ, intăresc şi sprijină abdomenul. Picioarele moleşite vatămă abdomenul prin diferite afecţiuni.

Cate pustiiri nu cauzează adesea deranjamentele in circulaţia sangelui, mai ales la femei! Dar ele s-ar evita dacă picioarele ar fi deprinse, cum se cuvine, cu frigul, prin umblatul desculţ, căci prin deprinderea picioarelor cu frigul, adică prin intărirea nervilor cu ajutorul umblatului desculţ şi abdomenul ar fi pus in cea mai bună stare posibilă. Tocmai femeilor, dar, trebuie să le recomand umblatul desculţ, din mica lor copilărie şi pană la varsta cea mai inaintată, lor chiar mai mult decat bărbaţilor! Dacă femeile au picioare răsfăţate şi un abdomen răsfăţat, moleşit, atunci sunt supuse la fel de fel de neajunsuri şi suferinţe.

Dacă afluxul sau năvălirea sangelui in plămani este mare, cauzează dificultăţi de respiraţie şi dispoziţie la tuse, atunci cauza iarăşi va fi, mai ales, că picioarele şi pantecele sunt prea moleşite, prea răsfăţate, şi de aceea determină un prea mare aflux de sange inspre partea superioară a corpului. Umblatul desculţ va regla circulaţia sangelui şi va intări nervii, facand corpul mai rezistent la boli. Cate mii şi mii de oameni au mai totdeauna dureri de cap şi au luat doctorii numeroase fără nici un folos! La intrebarea: Cum vă sunt picioarele? răspunsul este: Totdeauna reci ca gheaţa!
Să facă cineva incercarea să umble desculţ pe drum sau prin iarbă. Chiar dacă n-ar avea dureri de cap, dar capul tot i-ar fi puţin cam ingreunat, va simţi indată că se produce un aflux de sus in jos şi tot capul se uşurează din ce in ce mai mult.

 

Astfel, umblatul desculţ este şi cel mai bun mijloc preventiv contra diferitor boli, deoarece intăreşte nervii şi reglează circulaţia sangelui. Căci cele dintai cauze ale celor mai multe boli sunt veşnic moleşirea, răsfăţarea corpului şi deranjamentele in circulaţia sangelui. Nu vedem oare cu ce dor aşteaptă copiii de la ţară reintoarcerea primăverii, numai şi numai fiindcă atunci pot umbla iarăşi desculţi? Se simt aşa de comozi şi de uşuraţi, aceasta le face atat de mult bine, incat desigur nici un copil n-ar incălţa ciorapi şi ghete, dacă n-ar fi silit de părinţi.

 

Umblatul desculţ trebuie recomandat tuturor celor care sunt siliţi să lucreze intr-un local inchis nu numai pentru ca să-şi procure uşurare, ci pentru ca să prevină multe boli ce se ivesc foarte uşor cu această neactivitate a corpului, cand spiritul se oboseşte prea mult, iar corpul prea puţin.

Umblatul desculţ poate fi comparată cu un plasture care trage jos, in picioare, toate materiile rele, şi de aici le scoate apoi afară, eliminandu-le din corp. Inceputul oricărei intăriri a nervilor este, şi va fi totdeauna, umblatul desculţ.

 

Cel dintai şi cel mai necesar lucru este ca corpul să aibă căldura sa naturală deplină, adică nu trebuie să simtă frig, nici să tremure.  Această căldură trebuie să şi-o procure ori stand mai intai intr-o baie incălzită, sau incălzindu-se prin mişcare şi muncă. Cine are corpul jumătate rece şi jumătate cald.. apa, ori va avea prea puţin efect asupra lui, ori nu va avea nici un efect, din contră poate fi chiar vătămătoare. Dacă există numai puţină căldură naturală, atunci frigul va putea foarte uşor să biruiască sau s-ar putea ca acesta să nu se mai reincălzească.

De asemenea, este bine a umbla cu picioarele  in apă rece, căci picioarele se incălzesc in timpul cel mai scurt; da această umblare in apă nu trebuie să dureze mai mult de trei pană Ia cinci minute. Cu cat apa va fi mai rece, cu atat acţiunea căldurii va fi mai rapidă şi mai puternică. Aşadar, numai atunci este permis a se umbla in apă sau a face o aplicaţiune de apă, cand cineva posedă căldura naturală completă..doar atunci!

Se naşte acum intrebarea: Cât trebuie să fie cineva de incălzit şi dacă poate cineva să intre în apă şi când este năduşit! Răspunsul este: Căldura naturală cea mai mare este cea mai bună pentru lupta cu apa rece. Cine face baie cand este năduşit, acela va avea şi succesul cel mai complet, şi dacă cineva ar fi intr-adevăr intr-o stare aşa incat năduşeala să curgă de pe el in toată puterea cuvantului, adică de pe frunte şi de pe tot corpul, atunci desigur va obţine cu desăvarşire cel mai mare succes. Aceasta se explică foarte uşor: dacă căldura e o putere contra apei, apoi căldura cea mai mare trebuie să fie puterea cea rnai mare. Se zice ca de  obicei sangele e incălzit şi infierbantat cand e căldura mare. Această stare devine cea mai mare binefacere pentru cel asudat, ca şi cand şi-ar şterge mainile şi obrazul cand este asudat. Dacă pulsul este in căldură şi din cauza umblatului 150 de bătăi pe minut inainte de baie, atunci, după baie, nu va mai face decat 80, cel mult 90 de bătăi. Unii obiectează că plămanii nu pot indestula această lucrare şi că presiunea subită pe plămani vatămă şi se poate produce o paralizie a plămanilor. Nici asta nu-i adevărat. Căci nu e de crezut că apa să poată pătrundă in două minute in organele interne pentru a le distruge, deoarece omul intră intai in apă pană la piept, şi chiar numai intr-o secundă apa inghite o mare cantitate decă caldură. Pe urmă te speli iute pe piept şi căldura arzătoare se inlătură ca şi cand aic urăţi-o cu mătura. Dacă vrei, apoi, poţi foarte bine să te afunzi pană Ia gat sau te poţi spăla pe bust şi să termini baia cu această scurtă operaţiune. La intrebarea: Cât timp trebuie să dureze o baie? răspunsul este: Baia cea mai scurtă este cea mai bună. Durata obişnuită este de la una pană la două secunde; numai in mod excepţional poate fi şi de la cinci pană la şase secunde. Tocmai in această privinţă s-au comis pană acum cele mai mari greşeIi, căci băile au fost de o durată prea lungă şi prin aceasta s-a exercitat o adevărată tiranie contra corpului, ceea ce, negreşit, nu putea să asigure succesul pe care il are o baie scurtă, şi, afară de aceasta, face ca oricine să se dea in lături de la o asemenea tortură. Cată căldură nu se sustrage corpului cand cineva stă 6 pănă Ia 14 minute sau şi mai mult, in apă! Odată insă ce s-a sustras atata căldură corpului, acesta nu-şi mai redobandeşte decat foarte anevoie temperatura cerută. Una sau două secunde insă nu vor sustrage multă cădură şi de aceea se face si placuta. Acestei durate scurte i se datoreşte faptul că apa rece nu mai este aşa de temută in ziua de astăzi; baia nu ţine decat cateva clipe, te uşurează foarte iute şi nu-ţi cauzează nici fiori reci, nici frig.

 

Acum se naşte intrebarea: Cât de rece trebuie să fie apa? Răspunsul este: Cu cât e mai rece, cu atât e mai bine. Eu am făcut multe băi şi am sfătuit şi pe alţii să facă băi, in care am mai pus şi zăpadă. Dacă pentru intaia oară cineva se teme de o astfel de baie, apoi a doua oară intră in ea cu atat mai voios, cu cat s-a convins că apa cea mai rece dezvoltă, in timpul cel mai scurt, căldura cea mai plăcută.

Aşadar: apa cea mai rece este cea mai bună! Acest principiu se aplică şi la copii şi la oameni mari, cand se procedează cu cea mai mare atenţiune. Dacă cufundaţi un copil in apă, număraţi numai ..unu, doi.. şi puneţi-l repede iarăşi in patul cald din care l-aţi scos; in modul acesta, mica fiinţă, chiar de ar fi in varstă numai de cateva zile, se va incălzi negreşit foarte curand, şi vei fi pus cea mai buna temelie pentru intărirea nervilor săi.

Se naşte altă intrebare: Trebuie oare să intre cineva in apă săltand sau sărind? Raspunsul este: Să intre in apă incetişor si tot aşa să inceapă şi cu duşurile, de jos in sus, pentru ca astfel corpul să fie tratat cu mult menajament. Nu sfătuiesc să intre cineva in apă prea repede, fiindcă izbitura apei de corp este prea tare.

 

O altă chestiune preocupă pe mulţi, şi anume: Cand trebuiesc făcute băile?  Fiindcă acţiunea asupra organismului se face in mod foarte lin şi nu il atacă sau il oboseşte mult, nu trebuie să fim prea ingrijoraţi in privinţa timpului cand trebuie să facem o astfel baie. Aici trebuie să facem negreşit o deosebire intre un incepător, care nu e incă deprins cu apa, şi un om care şi-a deprins corpul cu apa, aşa cum, de pildă, pentru oricine se spală pe maini, ii este indiferent timpul in care o face.

Timp de doi ani de zile şi mai bine am făcut baie zilnic, cum m-am sculat din pat; am făcut şi seara dupa ce imi isprăveam treburile; de asemenea m-am scăldat foarte adesea inainte de masă şi de multe ori imediat după masă, şi, departe de a-mi fi cauzat vreun rău, mi-a făcut numai bine. Cu timpul am căpătat o căldură naturală atat de mare, incat nici nu mai aveam nevoie să fac mişcare; de obicei eram mai cald după baie, decat inaintea ei. După convingerea mea, incepătorii să nu intre in apă inainte de masă, nici imediat după masă, fiindcă dacă se pune cineva la masă indată după baie, căldura necesară nu vine aşa de curand. Seara, inainte de culcare, de asemenea să nu se scalde un incepător, fiindcă pe vremea aceea corpul este ostenit şi predispus la somn, la odihna şi baia il oboseşte prea de tot, aşa că de multe ori somnul este neliniştit din cauza aceasta. Prin urmare, nu sfătuiesc a se face baie inainte de culcare; cunosc, insă, mai mulţi inşi, care, işi fac baia inainte de culcare şi dorm dupa aceea mai bine decat oricand. Aceştia să urmeze astfel şi nu vor avea nimic de regretat.

 

Ce trebuie să facă cineva după baie? Ca şi inainte de baie omul trebuie să fie cald, tot astfel să aibă grijă să se incălzească şi după baie cat mai curand posibil. Cine e deprins cu apa, puţin ii pasă, căci se incălzeşte numaidecat. Dar oamenii slăbuţi şi răsfăţaţi trebuie să aibă grijă de a recăpăta cat mai curand căldura naturală; aceasta se obţine ori prin simpla mişcare, ori prin aceea că treci intr-o odaie caldă, unde faci mişcare pană ce te incălzeşti. Dar să nu se uite că, odată ce s-a operat această reacţie s-a ivit o căldură acută, se poate opera o a doua şi chiar o a treia reacţie! Dacă cineva simte după catva timp fiori reci, trebuie să facă iarăşi mişcare, pană ce se va incălzi iar.

Omul poate să-şi procure căldura mai grabnic prin diferite exerciţii gimnastice. Dar o prea multă mişcare, care ar osteni chiar un corp odihnit, strică.  O astfel de mişcare ar zădărnici acţiunea intăritoare a apei. Corpul trebuie tratat cu mult manajament in toate privinţele. Cine are timp şi ocazie, este bine să facă băile dimineaţa; dar pentru cine vrea să le facă după pranz, timpul cel mai potrivit este, un ceas după pranz, sau un ceas inainte de cină. Aplicările de apă sunt foarte bune şi noaptea, dacă se scoală cineva din pat, după primul somn, şi cand corpul posedă cea mai multă căldură naturală şi este mai mult sau mai puţin odihnit; atunci trebuie să te culci numaidecat in pat, pentru a recăpăta căldura necesară.

……………………………

Am preluat din invataturile preotului Sebastian Kneipp, din cartea  ”Miracolul vindecarii bolilor” si m-am bucurat sa regasesc aici stiinta bunicilor si stra, strabunicilor nostri,  despre cum sa traiesti in cunoastere si in bucurie cu propriul tau corp si cu totul din jurul tau. Gasesc ca obiceiuri simple si firesti, atat de benefice noua, uitate in timp ne-ar putea readuce odata cu simplitatea si bucuria unor senzatii si noi descoperiri..si o sanatate mai buna si o viata in armonie!

Articolul nu spune altceva decat cum sa avem si sa ne cladim firesc si simplu un sistem imunitar rezistent si mai deschide o usa spre apropierea catre elementele din jurul nostru, regasite in structura noastra si..balansul in echilibru al acestora..apa, aer, foc, metal, lemn..cele 5 elemente ce reprezinta 5 moduri diferite de manifestare a energieie Chi in Univers. Cele 5 elemente simbolizeaza 5 categorii de fenomene legate intre ele, care decurg unul din altul, realizand un ciclu de stimulare sau de productie.  Elementele se manifesta in oameni, legandu-se de mediul inconjurator, de ciclul anotimpurilor si de fusul orar. Felul cum reactionam fizic si emotional.. la influentele externe si la fortele naturii.. depind de echilibrul elementelor din interiorul nostru….

Va urma…

Incercati sa umblati, cum spune Kneipp, sa umblati desculti...acum si mie mi-e dor sa simt iarba uda de roua, intr-o dimineata racoroasa de vara…!

Cu drag,

Lavinia

 

10 raspunsuri
  1. Dinu
    Dinu says:

    Da… foarte frumos spunea Sebastian Kneipp în monumentala sa lucrare „Farmacia verde”; una dintre cărţile mele de căpătâi. Iar mie mi-a plăcut întotdeauna să merg desculţ. Oriunde şi oricând îmi doream să mă simt bine, liber şi fericit. Aş avea mult de scris pe tema asta, însă… din păcate… în România actuală nu mai interesează pe nimeni să fie sănătos. Din păcate, acum trebuie „să dai bine”, să fi „cool”… să fi „în pas cu moda”. Însă pentru mine, nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-i sănătos. Şi cum altfel să fie cineva sănătos dacă nu-i călit, fortificat, învăţat cu toate vicisitudinile climatice… un om care nu iubeşte Natura? Eu o iubesc şi-i respect legile.
    Cea mai mare plăcere a mea, în această viaţă, este să merg desculţ ! 🙂

    Răspunde
    • Lavinia
      Lavinia says:

      Avem tot felul de placeri, avem tot felul de intelegeri..suntem unici, atat de diferiti si in acelasi timp suntem una. Suntem una cu totul din jurul nostru si ne contopim cu natura…remediile tuturor situatiilor de sanatate cu care ne confruntam se afla in plantele din jur, in natura din jurul nostru.
      Sa incercam sa constientizam aceasta, sa vrem sa ne deschidem inima si cunostiinta despre tot ce avem in noi si tot ce e in jurul nostru. Sa traim ecologic, in armonie!
      Va multumesc pentru comentariul Dvs, mi-a bucurat dimineata!
      Numai bine va doresc!

      Răspunde
  2. valiceaki
    valiceaki says:

    intradevar lucrurile simple ne fac mai sanatosi si mai caliti. e bine ca ai postat capitolul asta din carte pt ca , cat mai multa lume sa cunoasca beneficiile umblatului descult. multi cred ca e o prostie dar daca nu incerci, si nu ai incredere in vindecarea si calirea organismului prin terapii vechi, nu ai cum sa cunosti beneficiile acestora; sa invatam sa folosim natura in folosul nostru pt a aveea o viata mai curata si mai sanatoasa; fain articolul, o zi faina sa ai

    Răspunde
    • Lavinia
      Lavinia says:

      va multumesc si ma bucur ca lucrurile simple si absolut firesti in profilaxia noastra si intru sanatatea noastra, plac si sunt intelese..ma bucur sa primesc confirmarea aceasta si din partea Dvs. Ne indepartam de natura si de firescul existential „A FI”, il inlocuim tot mai mult cu „A AVEA” si asta trebuie corectat. Toate raspunsurile, la toate problemele noastre de sanatate, se pot remedia prin si cu leacuri din natura ce ne inconjoara si prin schimbarea de atitudine in fata unor aspecte ale vietilor noastre, ce nu sunt in concordanta totala cu calea existentiala fireasca.

      Răspunde
  3. Laura
    Laura says:

    Buna, foarte interesant articolul despre mersul in picioarele goale! Eu una nu prea agreez sa fac asta, dar totusi mi se pare un subiect interesant
    Cat de mult ai pus in practica ce spune acolo? Chiar este atat de eficient?
    Am citit ca exista persoane care merg desculte peste tot, chiar si pe strazile orasului, chiar si iarna. Te-ai incumetat sa incerci si asa, sau doar vara prin iarba ai mers desculta? Multumesc, Laura

    Răspunde
    • lavinia
      lavinia says:

      Imi place sa merg pe jos si am invatat asta de la fetita mea, urmarind-o in cresterea ei, cat si cum simtea pamantul si atingere lui cu picioarele goale. Apoi am invatat despre reflexoterapie, am invata ca pe suprafata talpilor noastre sunt reprezentate toate organele, din punct de vedere energetic, iar stimularea acestora, chiar si prin mersul pe jos, este benefica organismului nostru, ca intreg.
      Imi aduc aminte acum, cand iti scriu, ce minunat este sa te plimbi cu picioarele goale prin iarba, prin iarba deasa sau pe nisipul marii… Zambesc, sunt amintiri atat de simple, linistitoare si pline de bucurie. Iti multumesc ca mi-ai reamintit de ele!
      Numai bine iti doresc!

      Răspunde
    • Dinu
      Dinu says:

      Anul trecut am mers desculţ 1.874 km pe cărările patriei ! 😀
      Iar vara, pe nisip, cine nu merge desculţ ?!?

      Răspunde
    • Vali
      Vali says:

      Crede.ma,e super.Incearca si te vei convinge.Lasa.ti prejudecatile deoparte si pleaca desculta prin oras.Nu vor fi comentarii,nu vei fi condamnata,poate doar apreciata si putin invidiata. Eventual,pentru inceput,mergi cu niste prietene.

      Răspunde
  4. Mihaela
    Mihaela says:

    Buna! In cei 43 de ani de viata, niciodata nu reusira pantofii de mine. Eu am incercat, dar degeaba. Asa ca am mers asa cum e natural si normal, adica desculta. Nu m-au interesat niciodata parerile altora despre mine cand ma vedeau in picioarele goale pe strazi sau prin parcuri. Am o singura viata, care nefiind prea lunga, nu pot sa inteleg de ce nu as fi lasata sa fac ceea ce-mi place pentru a ma simti bine, libera si fericita. La scoala, liceu si in facultate, desigur, trebuia sa merg incaltata cu ceva. Dar apoi, odata plecata de acolo, imi luam incaltarile in mana si plecam lipa lipa mai departe. Ce mai, incaltamintea e o inventie stupida, care nu m-a facut s-o indragesc. Si, din fericire, „boala” asta o au si cele doua ferite ale mele Irina si Felicia. In picioarele goale, viata este o fericire!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *