5. SUPRAPOLUAREA Într-o lume din ce în ce mai poluată, suprapoluarea individuală cu tutun, alcool, cafea, ceai chinezesc, băuturi şi sucuri artificiale sau cu droguri, alimente produse prin mijloace chimice (îngrăşăminte artificiale în exces, hormoni de creştere, insecticide, ierbicide, fungicide etc, dintre care unele foarte nocive), medicamente sintetice, hrană chimizată şi manipulată genetic reprezintă cauza a numeroase maladii care au ca efect reducerea mediei de vârstă.
6. ÎNDEPĂRTAREA DIN CE ÎN CE MAI ACCENTUATĂ DE NATURĂ
Uitând că noi înşine facem parte din ea, a fâcut ca prin această adevărată declaraţie de război să ne facem rău în primul rând nouă. Nesocotirea conceptelor de bază ale celor zece porunci sau a altor principii de bază care definesc statutul de OM, indiferent cărei religii aparţine fiecare dintre noi, nu este altceva decât îndepârtarea creaţiei de Creator.
Desigur, nu ne putem întoarce la natură în sensul simplist al noţiunii. Nici nu dorim să ne întoarcem la „epoca de piatră” a dezvoltării tehnologice, însă, deşi trăim în ziua de azi sub aspectul civilizatiei, în era atomică şi a cuceririi cosmosului, foarte mulţi dintre noi ne aflăm, din păcate, întro epocă de piatră a evoluţiei spirituale.
Oare mileniul în care am intrat va fi mai rational sau mai spiritual, sau măcar mai religios, dacă nu mai credincios în Forţa Supremă căreia îi datorăm existenţa?
7. SUB ASPECT MORAL, ETIC Şl RELIGIOS, FACEM MARI GREŞELI care se răsfrâng asupra noastră şi ne scurtează viaţa. Ne urâm aproapele, uitând că şi el este creat după chipul şi asemănarea Domnului, relaţiile inter-umane se pervertesc pe zi ce trece. Cât de superior şi de evoluat spiritual este omul zilelor noastre, care a nâscocit diabolicele lagăre de exterminare, clinicile psihiatrice de distrugere a sufletelor, de ucidere de dragul de a ucide pe baza doctrinelor sau convingerilor politice, faţă de canibalul pe care l-am condamnat în trecut? Sacrificiul uman şi animal se pare că a fosi abolit, formele primitive ale ofrandelor aduse zeilor prin uciderea şi arderea fiinţelor pe rug fiind de mult lăsate în urmă (deşi se pare că se mai practică în unele comunităţi şi în zilele noastre!).
Dar care este diferenţa dintre acele sacrificii şi cele din epoca modernă a industriei alimentare, bazate în mare parte pe consumarea proteinelor alimentare provenite din animalele sacrificate?
Pe ce se bazează dreptul moral asupra vieţii animalelor pe care le consumăm ca hrană?
Pe faptul că asigurăm animalelor domestice condiţii mai bune de trai, de dezvoltare şi perpetuare, dar numai cu condiţia ca acestea să ne aparţină?
Din punct de vedere moral, suntem cu siguranţă răspunzători de comportamentul nostru faţă de aceste fiinţe vii, subordonate voinţei şi puterii noastre.
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!