Despre ADN…

Stiintific, despre ADN…

EXTRAORDINARE DESCOPERIRI RUSEŞTI LEGATE DE ADN si explicarea fenomenelor „paranormale”

Învăţătorii ezoterici şi spirituali au ştiut de ani de zile cã trupul nostru poate fi programat prin limbaj, cuvinte şi gând. În prezent, acest lucru a fost demonstrat şi explicat. ADN -ul uman este un Internet biologic şi, în multe aspecte, este mult superior celui artificial. Cea mai recentã cercetare ştiinţificã din Rusia explicã direct sau indirect fenomene precum clarviziunea, intuiţia, actele de vindecare spontanã sau de la distanţã, auto-vindecarea, tehnicile de afirmaţie, lumina/aura neobişnuitã din jurul oamenilor (precum maeştrii spirituali), influenţa minţii asupra tiparelor de vreme şi multe altele.
Mai mult, existã dovezi în sprijinul unui tip complet nou de medicinã în care ADN-ul poate fi influenţat şi re-programat prin cuvinte şi frecvenţe, fara a extrage şi înlocui genele singulare. Numai 10% din ADN-ul nostru este folosit pentru construirea proteinelor şi tocmai aceastã sub categorie prezintă interesul cercetătorilor occidentali, fiind examinat şi clasificat. Celelalte 90% sunt considerate „ADN nefolosit”. Cercetătorii ruşi, însã, fiind convinşi cã natura nu este lipsitã de inteligenţã, s-au alăturat lingviştilor şi geneticienilor într-o căutare de a explora acele 90% de „ADN nefolosit”. Rezultatele, descoperirile şi concluziile lor sunt pur şi simplu revoluţionare!

Conform descoperirilor, ADN-ul nostru nu este responsabil numai cu construirea corpului nostru, ci serveşte, de asemenea, ca depozit de date şi comunicare. Lingviştii ruşi au descoperit cã, codul genetic – mai ales în aparentele 90 de procente „nefolositoare” – urmează aceleaşi reguli ca toate limbajele noastre umane.
Ei au comparat regulile sintaxei (felul în care sunt aranjate cuvintele între ele pentru a forma fraze şi propoziţii), semantica (studiul semnificaţiei în formele limbajului) şi regulile de bazã ale gramaticii. Ei au descoperit cã alcaloizii ADN-ului nostru urmează o gramaticã regulatã şi au reguli fixe, exact ca şi limbajele noastre. Prin urmare, limbajele umane nu au apărut accidental, ci sunt o reflecţie a ADN-ului nostru inerent.

Biofizicianul şi biologul molecular rus Pjotr Garjajev şi colegi săi au explorat, de asemenea, comportamentul vibraţional al ADN-ului. Pe scurt, ideea de bazã a fost: „Cromozomii vii funcţionează exact ca un computer holografic, folosind radiaţie ADN laser endogenã”. Aceasta înseamnă că ei au reuşit, de exemplu, sã moduleze anumite tipare de frecvenţă (sunete) pe o razã ca cea de laser, care influenţa frecvenţa ADN-ului şi astfel informaţia geneticã propriu-zisã. Având în vedere cã structura principalã a perechilor de ADN-alcalin şi a limbajului (aşa cum am explicat mai devreme) au aceeaşi structurã, nu e nevoie de nici o decodare de ADN.

Putem folosi pur şi simplu cuvinte şi propoziţii din limbajul uman!

Şi acest lucru a fost demonstrat prin experiment!

Substanţa ADN vie (din ţesut viu, nu în vitro) va reacţiona întotdeauna la raze laser modulate prin limbaj şi chiar şi la unde radio, dacã se folosesc frecvenţele adecvate (sunet). Acest lucru explicã ştiinţific, în sfârşit, de ce afirmaţiile, hipnoza şi cele asemănătoare pot avea asemenea efecte puternice asupra oamenilor şi a corpurilor lor. Este foarte firesc şi natural ca ADN-ul nostru sã reacţioneze la limbaj.

În timp ce cercetătorii occidentali extrag gene singulare din şiruri ADN ţi le inserează în altã parte, cei ruşi creează mecanisme ce influenţează metabolismul celular prin frecvenţe radio şi de luminã modulate, reparând astfel defectele genetice. Ei au capturat până şi tiparele informaţionale ale unui anumit ADN şi l-au transmis altuia, în acest fel re-programând genele la un alt genom. Astfel cã au transformat cu succes, de exemplu, embrioni de broascã în embrioni de salamandrã, pur şi simplu prin transmiterea tiparelor de informaţie ADN!
În acest fel, întreaga informaţie a fost transmisã fără nici unul dintre efectele secundare sau conflictele întâlnite atunci când se extrag şi re-introduc genele singulare din ADN. Acest lucru reprezintă o revoluţie şi o senzaţie incredibilã, transformatoare: prin simpla aplicare a vibraţiei (frecvenţe de sunet) şi limbaj, în schimbul procedurii arhaice de extragere! Acest experiment aratã puterea imensã a geneticii cu unde, care are în mod evident o influenţă mai mare în formarea organismelor decât procesele biochimice ale secvenţelor alcaline.

Învăţătorii ezoterici şi spirituali au ştiut de ani de zile cã trupul nostru poate fi programat prin limbaj, cuvinte şi gând. Acest lucru a fost demonstrat şi explicat în prezent. Dar, bineînţeles, frecvenţa trebuie sã fie corectã. Şi acesta este motivul pentru care nu toatã lumea are la fel de mult succes sau poate face acest lucru cu întotdeauna aceeaşi forţă. O persoanã trebuie sã lucreze la dezvoltarea proceselor interioare pentru a stabili o comunicare conştientă cu ADN-ul.
Cercetătorii ruşi lucrează la o metodã care sã nu depindă de aceşti factori, ci care sã funcţioneze ÎNTOTDEAUNA, cu condiţia ca frecvenţa corectã sã fie folositã. Însã, cu cât este mai evoluatã conştiinţa unui individ, cu atât este mai puţinã nevoie de orice tip de mecanism: o persoanã poate obţine aceste rezultate de una singurã. Ştiinţa va înceta într-un final sã râdă de aceste idei şi va confirma şi explica rezultatele. Şi nu se terminã aici.

Cercetătorii ruşi au descoperit, de asemenea, cã ADN-ul nostru poate cauza tipare neregulate într-un vid, producând astfel găuri de vierme magnetizate. Găurile de vierme sunt echivalentele microscopice ale aşa-numitelor punţi Einstein-Rosen din apropierea găurilor negre (lăsate de stele care au explodat). Acestea sunt legături de tunel între zone complet diferite din univers prin care informaţia poate fi transmisã în afara timpului şi spaţiului. ADN-ul atrage aceste părticele de informaţie şi le trimite mai departe către conştiinţa noastră. Acest proces de hiper-comunicare (telepatie, channeling) este mult mai uşor de folosit într-o stare de relaxare.

Stresul, îngrijorarea sau un intelect hiperactiv împiedicã hiper-comunicarea sau informaţia va fi complet distorsionatã sau inutilã. În naturã, hiper-comunicarea a fost aplicatã cu succes timp de milioane de ani. Fluxul de viaţă organizat al insectelor demonstrează acest lucru cu prisosinţã.
Omul modern o cunoaşte doar la un nivel mult mai subtil numit „intuiţie”. Însã şi noi ne putem recâştiga utilizarea completã a ei. Ca exemplu din naturã, atunci când o reginã furnicã este separatã de colonia ei, furnicile lucrătoare care au rămas vor continua sã construiască intens în conformitate cu planul. Însã, dacã regina este ucisã, toatã activitatea din colonie se opreşte. Nici o furnicã nu va ştii ce sã facă. Se pare cã regina transmite supuşilor ei „planurile de construire” chiar dacã se aflã la mare distanţã – prin intermediul conştiinţei de grup. Se poate găsi oricât de departe, cu condiţia sã fie în viaţã.

La oameni, hiper-comunicarea se întâlneşte cel mai adesea atunci când o persoanã dobândeşte dintr-o datã accesul la informaţia care se aflã în afara bazei de cunoaştere a cuiva. Acest gen de hiper-comunicare este apoi experimentatã ca intuiţie sau inspiraţie (de asemenea, în channeling în transã). Compozitorul italian Giuseppe Tartini, de exemplu, a visat într-o noapte cã un demon stătea lângă el şi cânta la vioarã. A doua zi, Tartini a reuşit sã noteze cu exactitate piesa din memorie. A numit-o sonata „Trilul diavolului”.

Timp de mulţi ani, un asistent medical de 42 de ani a visat o situaţie în care era conectat la un fel de CD-ROM de cunoaştere din care i se transmitea informaţie verificabilã din toate domeniile imaginabile, pe care şi-o putea aminti dimineaţa. Era o asemenea avalanşã de informaţii, încât parcã descărca în fiecare noapte o întreagã enciclopedie. Majoritatea informaţiilor se aflau în afara cunoaşterii sale personale şi atingea detalii tehnice despre care nu ştia absolut nimic. Atunci când hiper-comunicarea se produce, se pot observa în ADN, ca şi în oameni, fenomene supranaturale. Oamenii de ştiinţă ruşi iradiau mostre ADN cu raze laser. Pe ecran, se formează un anumit tipar de unde. Atunci când au înlăturat mostra de ADN, tiparul nu a dispărut, ci a rămas. Multe experimente controlate au arătat cã tiparul continua sã vinã de la mostra înlăturatã, a cărei câmp de energie a rămas de unul singur. Acest efect este numit acum efectul de ADN fantomã. Teoria spune cã energia din afara spaţiului şi timpului curge în continuare prin găurile de vierme activate după ce ADN-ul a fost înlăturat. Efectele secundare întâlnite cel mai adesea în hiper-comunicarea oamenilor sunt câmpurile electromagnetice inexplicabile din apropierea persoanei în cauzã.
Mecanismele electronice precum CD playerele pot fi iritate şi pot înceta sã funcţioneze ore întregi. Atunci când câmpul electromagnetic se disipează încet, mecanismul funcţionează normal din nou. Mulţi vindecători şi oameni cu capacităţi extrasenzoriale cunosc acest efect din munca lor: cu cât atmosfera şi energia sunt mai bune, cu atât este mai „obositor” pentru mecanismele de înregistrare, deoarece ele încetează sã funcţioneze chiar în acele momente. Adeseori, până a doua zi totul revine la normal. Probabil cã citirea acestor rânduri îi linişteşte pe mulţi, deoarece nu are nici o legăturã cu faptul cã sunt inapţi din punct de vedere tehnic; înseamnă cã ei sunt buni pentru hiper-comunicare.

În cartea lor, Vernetzte Intelligenz, Grazyna Gosa şi Franz Bludorf explicã aceste legături cu precizie şi claritate. Autorii citează, de asemenea, surse ce presupun cã în vremurile timpurii umanitatea semăna perfect cu animalele: era conectatã foarte puternic la conştiinţa de grup şi prin urmare se comporta ca un grup. Pentru a dezvolta şi experimenta individualitatea însã, noi, oamenii am trebuit sã uitãm aproape complet hiper-comunicarea.

În prezent, când suntem relativ stabili în conştiinţa noastră individualã, putem crea o nouã formã de conştiinţă de grup – şi anume una în care sã dobândim accesul la toatã informaţia prin intermediul ADN-ului nostru, fără a fi forţaţi sau controlaţi de la distanţă în legătură cu ce sã facem cu acea informaţie. Noi ştim acum cã exact aşa cum folosim Internet-ul, ADN-ul nostru poate distribui informaţie adecvatã în reţea, poate prelua informaţie din reţea şi poate stabili contacte cu alţi participanţi la reţea. Vindecarea la distanţă, telepatia sau „simţirea la distanţă” în legătură cu starea altuia pot fi astfel explicate. Unele animale ştiu foarte bine atunci când stăpânii lor plănuiesc sã se întoarcă acasă. Acest lucru poate fi interpretat şi explicat mai nou prin conceptele ştiinţei de grup şi hiper-comunicării.
Orice conştiinţă colectivã nu poate fi utilizatã raţional pentru o anumitã perioadã de timp fără o individualitate distinctivã; altfel ne-am întoarce la instinctul primitiv de turmã care este manipulat cu uşurinţă. Hiper-comunicarea în noul mileniu reprezintă ceva foarte diferit. Cercetătorii considerã cã dacã oamenii cu individualitate completã ar recâştiga conştiinţa de grup, ar avea o putere dumnezeiascã de a crea, modifica şi modela lucruri pe Pământ! Şi umanitatea, chiar se îndreaptă colectiv către o asemenea conştiinţă de grup nouã.

Cincizeci de procente dintre copii vor deveni o problemã din momentul în care merg la şcoalã, deoarece sistemul „îngrămădeşte” pe toatã lumea la un loc şi aceştia necesitã ajustări. Însã individualitatea copiilor de astăzi este atât de puternicã, încât ei refuzã aceste ajustări şi se opun renunţării la particularităţile lor în cele mai variate feluri. În acelaşi timp, se nasc din ce în ce mai mulţi copii clarvăzători. Ceva din aceşti copii se luptã pentru a se îndrepta către conştiinţa de grup de noul tip şi nu mai pot fi supuşi. Ca o regulã, vremea, de exemplu, este foarte dificil de influenţat de un singur individ, însã poate fi influenţatã de conştiinţa de grup (ceva ce nu este deloc nou pentru unele triburi indigene).
Vremea este puternic influenţatã de frecvenţele de rezonanţă ale Pământului (frecvenţele Schumann). Însã, exact aceleaşi frecvenţe se produc şi în creierul nostru, iar atunci când mai mulţi oameni îşi sincronizează gândirea sau când indivizi (maeştrii spirituali, de exemplu) îşi concentrează gândurile ca un laser, atunci nu este deloc uimitor cã pot influenţa vremea. O civilizaţie modernã care îşi dezvoltã conştiinţa de grup nu ar avea nici probleme de mediu, nici goluri de energie: dacã ar folosi asemenea puteri mentale ca o civilizaţie unificatã, ar avea controlul energiilor planetei sale casã, ca o consecinţă naturalã. Atunci când un număr mai mare de oameni se unificã într-o intenţie mai înaltã ca meditaţia pentru pace – se dizolvã, de asemenea, şi potenţialele pentru violenţă.

Se pare cã ADN-ul este, de asemenea, un superconductor organic care poate lucra la temperaturã corporalã normalã, spre deosebire de super -conductoarele artificiale care necesitã temperaturi extrem de reduse între 200 şi 140Â °C pentru a funcţiona. Mai mult, toate superconductoarele pot stoca luminã şi astfel, informaţie. Acest lucru explicã mai departe felul în care ADN-ul poate stoca informaţia. Mai existã un fenomen legat de ADN şi găuri de vierme. În mod normal, aceste găuri de vierme super-mici sunt foarte instabile şi se menţin numai pentru mici fracţiuni de secundã. În anumite condiţii, găurile de vierme stabile se pot organiza, formând apoi câmpuri de vid distincte în care, de exemplu, gravitatea se poate transforma în electricitate. Câmpurile de vid sunt sfere auto-radiante de gaz ionizat ce conţin cantităţi considerabile de energie. În Rusia existã regiuni în care astfel de mingi radiante apar foarte des. Din cauza confuziei generale, ruşii au iniţiat programe de cercetare masivã care au condus în final la unele dintre descoperirile menţionate mai sus. Mulţi oameni cunosc câmpurile de vid ca sfere strălucitoare pe cer. Ei se uitã cu atenţie şi uimire la ele şi se întreabă ce ar putea fi. M-am gândit odată: „Bunã! Dacã eşti un OZN, zboară în triunghi”,şi dintr-o datã, sferele de luminã s-au mişcat în triunghi. Sau zburau pe cer ca nişte pucuri de hochei: accelerau de la zero la viteze ameţitoare, în timp ce alunecau tăcut pe cer. Am rămas uitându-mă la cer şi am crezut, ca mulţi alţii cã sunt OZN-uri. Prietenoase, se pare, deoarece au zburat în triunghiuri pentru a-mi face pe plac. În prezent ruşii au descoperit – în regiunile în care apar adesea câmpurile de vid – cã uneori ele zboară ca sfere de luminã de la sol, în sus, spre cer şi cã aceste sfere pot fi îndrumate prin gând. S-a descoperit cã aceste câmpuri de vid emit unde de frecvenţă joasã care sunt produse şi în creierele noastre şi datoritã acestei asemănări de unde ele pot reacţiona la gândurile noastre. A intra cu entuziasm într-o astfel de sferã de la nivelul solului nu este tocmai o idee prea bunã, deoarece acele sfere de luminã pot conţine energii imense şi ne pot modifica genele.

Mulţi învăţători spirituali produc, de asemenea,  sfere sau coloane de luminã vizibile atunci când se aflã în meditaţie profundã sau în timpul lucrului cu energie, ceea ce declanşează senzaţii plăcute şi nu dăunează cu nimic. Se pare cã acest lucru depinde, de asemenea, de o anumitã ordine, calitate şi origine interioarã a câmpului de vid. Existã unii învăţători spirituali precum tânărul englez Ananda, de exemplu, la care nu se vede nimic la început, dar căruia dacã i se face o fotografie în timp ce stã şi vorbeşte sau meditează în hiper-comunicare, iese doar o fotografie a unui nor alb pe scaun. În anumite proiecte de vindecare a Pământului apar, de asemenea, astfel de efecte de luminã în fotografii.
Pe scurt, acest fenomen are de a face cu forţele de gravitaţie şi anti-gravitaţie care sunt forme stabile de găuri de vierme şi afişări ale hiper-comunicării cu energii din afara structurii noastre de timp ăi spaţiu. Generaţiile timpurii care au experimentat aceastã hiper-comunicare şi câmpuri de vid vizibile erau convinse cã le-a apărut un înger: şi noi nu putem fi prea siguri la ce forme de conştiinţă putem obţine acces atunci când folosim hiper-comunicarea.

Fără a avea dovada ştiinţificã a existenţei lor reale, oamenii care au avut astfel de experienţe NU suferă însã cu toţii de halucinaţii. Am făcut pur şi simplu un pas uriaş către înţelegerea realităţii noastre. Ştiinţa oficialã ştie, de asemenea, de anomaliile de gravitaţie de pe Pământ care contribuie la formarea fenomenelor de vid. Recent, anomalii de gravitaţie au fost descoperite în Rocca di Papa din sudul Romei.

„Forţa unei persoane care are o credinţă este egala cu forţa a 99 de oameni care au doar interese.”
(John Stuart Mill)

Sursa Aici