Hrana este medicație zilnică!

Ca oameni ai secolului XXI, cetăţeni ai unei ţări bogate în resurse alimentare, ne mândrim că suntem una dintre generaţiile cel mai bine hrănite din întreaga istorie. Pentru acest privilegiu plătim însă un preţ mult prea ridicat, sub forma atâtor boli inutile, a invalidităţiiși a morţii premature.

Unde greșim?

Noi, românii, mâncăm prea mult aproape din orice: prea mult zahăr, prea multă grăsime și prea multă sare. Consumăm prea multe calorii. Pe deasupra, mai mâncăm și de prea multe ori pe zi. Acest „belșug” ajută la punerea temeliei pentru apariţia bolilor arterelor coronare (care hrănesc inima), a accidentelor vasculare cerebrale, a hipertensiunii, artritei, diabetului cu debut la maturitate, a obezităţii și a câtorva tipuri de cancer. Aceste boli sunt răspunzătoare de trei sferturi din totalul deceselor. Iar apariţia lor, așa cum am spus deja, este legată de stilul de viaţă, mai precis de modul în care ne hrănim.

Boli produse de alimente?

Vă referiţi, cu siguranţă, la pesticide și conservanţi? În mod surprinzător, pesticidele și conservanţii nu sunt agenţii cei mai dăunători dintre alimentele pe care le consumăm. Vă prezentăm, în cele ce urmează, câţiva „inculpaţi” și mai periculoși:

 Zahărul

Pentru mulţi dintre concetăţenii noștri, zaharurile rafinate contribuie cu peste 20% la totalul caloriilor consumate într-o zi. Datorită faptului că aceste zaharuri sunt lipsite de fibre și de alte substanţe nutritive, caloriile pe care le conţin sunt „goale” sau „despuiate”. Pe de altă parte, dată fiind densitatea lor calorică crescută, ele constituie unul dintre cei mai puternici agenţi promotori ai obezităţii.

Alimentele rafinate

Există în popor credinţa că rafinarea este ceva bun, pentru că înlătură din alimente părţile nedigerabile, care oricum nu sunt folositoare. În ultimul timp însă, aflăm tot mai mult despre cât de necesare sunt fibrele pentru protecţia împotriva câtorva tipuri de cancer, pentru stabilizarea nivelului zahărului din sânge, pentru controlul greutăţii corporale și pentru prevenirea unui întreg cortegiu de tulburări gastrointestinale, cum ar fi: litiaza biliară, hemoroizii, diverticulita și constipaţia.

 Sarea

Românii consumă între 15 și 20 g de sare pe zi (3-4 linguriţe). Aceasta înseamnă de cca 20 de ori mai mult decât ar fi necesar și constituie una dintre cauzele importante ale hipertensiunii, insuficienţei cardiace și bolilor de rinichi.

Grăsimea

Cei mai mulţi dintre noi nu ne dăm seama că 40% (sau chiar mai mult) din totalul caloriilor le consumăm sub formă de grăsime. Aceasta depășește cu mult posibilităţile metabolice obișnuite ale organismului. Rezultatul este astuparea vaselor de sânge, cu apariţia bolilor arterelor coronare și a accidentelor vasculare cerebrale. Dieta bogată în grăsimi de provenienta animala contribuie, de asemenea, la apariţia obezităţii, a diabetului de maturitate și a anumitor tipuri de cancer.

Proteinele

O alimentaţie bogată în carne și produse de origine animală furnizează organismului mai multe proteine, grăsimi și colesterol decât poate folosi acesta. Cei mai mulţi dintre noi consumăm de 2-3 ori mai multe proteine decât ar trebui. Oamenii de știinţă au ajuns la concluzia că o dietă cu mai puţine proteine și mult mai puţine grăsimi și colesterol este esenţială pentru îmbunătăţirea stării de sănătate și a longevităţii.

Băuturile

Românii beau rareori apă. În schimb, beau orice altceva: băuturi răcoritoare carbogazoase și dulci, cafea, ceai, bere și alte băuturi alcoolice. Și aceasta de mai multe ori pe zi. Aceste băuturi, fiind foarte bogate în calorii și lipsite de fibre, produc mari perturbări ale nivelului sangvin al zahărului și sabotează orice efort de control al greutăţii corporale. Iar alcoolul, cafeina, fosfaţii și alte substanţe chimice prezente în aceste băuturi reprezintă riscuri suplimentare pentru sănătate.

Gustările

Senzaţiile gustative bine născocite tind să ia locul hranei adevărate. Gustările sunt astăzi disponibile în școli, grădiniţe cu program prelungit și chiar în spitale. Pauza de cafea (gustarea de la ora zece) este ceva de la sine înţeles în timpul orelor de serviciu, la fel ca gustările servite de elevi în timpul pauzelor, la școală, sau cele servite în timpul urmăririi programului TV. Mesele bine planificate, servite în cadrul familiei, au devenit mai degrabă excepţia decât regula. Aceste gustări tulbură digestia și împovărează stomacul. Și cine nu a suferit măcar o dată de indigestie, balonare, gaze, dureri cu caracter de arsură sau de alte probleme gastrointestinale?

Ce mai rămâne bun de mâncare?

• Fructe
• Zarzavaturi și legume
• Crucifere
• Rădăcinoase
• Leguminoase
• Semințe crude

Cerealele

Cerealele constituie o altă mină de aur pentru obţinerea unei hrane delicioase și sănătoase. Oamenii trebuie făcuţi să înţeleagă că o alimentaţie variată, bazată pe alimente de origine vegetală, este capabilă să furnizeze organismului întregul necesar de grăsimi, proteine, fibre și alte substanţe nutritive. În plus, o astfel de alimentaţie este avantajoasă și din punct de vedere ecologic și reduce la jumătate bugetul alimentar. Vestea cea mai bună însă este că acest tip de alimentaţie poate întârzia și preveni debutul majorităţii bolilor degenerative și poate chiar ajuta la prevenirea vindecarea lor. Consumarea alimentelor vegetale, cu întregul lor conţinut de fibre, ne permite să mâncăm cantităţi mai mari de hrană, fără să ne mai facem griji cu privire la câștigul în greutate, și este de natură să promoveze o sănătate optimă și un tonus energetic ridicat pe tot parcursul vieţii.

Un fragment extras din cartea lui Aileen Ludington, Hans Diehl – Lifestyle Medicine Institute Loma Linda, California

Uneori ezit si ma gandesc ca toate recomandarile mele catre pacientii mei sunt atat de simple, gama de nutrienti este regasite simplu intr-o hrana simpla, fara prea multe procesari si indemn oamenii sa manance putin, dar valoros nutritiv. Si citesc zilnic cate ceva si imi confirm, ca studiile de nutritie, de pe intreg Pamantul, au aceleasi concluzii, ce difera foarte putin: sa mancam simplu, sa mancam crud, sa mancam cumpatati, sa mancam produse vegetale in detrimentul celor animale si sa avem mereu constiinta inaltata in a vedea procesul de nutritie ca unul aducator de hrana si de informatie, spre buna desfasurare a vietii, in toata frumusetea si intelegerea ei.

Va doresc sanatate si bucurie, bucuria unei diete alese si a unor stari de bine!

Lavinia