Arta de a-ți crea amintiri
Cum să colecționezi și să-ți amintești momentele fericite… Vrei amintiri? Atunci moneda pe care o plătești este atenția ta, o resursă nelimitată pe care o poți folosi. Investește atenția în ceva, iar atenția este ca o piață râvnită și profitabilă.
Culege amintiri, prin puterea de ea fi atent. Culege detalii, atunci când construiești amintiri – amintiri fericite. Hipocampul, sediul amintirilor noastre, are nevoie de material bun de lucru. Așa că, fii atent la diferitele elemente care pot compune scena. Ce muzică se aude pe fundal, cum miroase sau care este un obiect de mobilă remarcabil din jurul tău?
Un metastudiu publicat în 2018, în Proceedings of the National Academy of Sciences, rezumă un deceniu de cercetare realizat pe legătra dintre sarcini multiple sau multitasking, și cogniție, inclusiv memoria și atenția. ”Minds and Brains of Media Multitaskers: Current Findings and Future Directions – Mintea și creierul multitaskerilor din media: constatări actuale și direcțiii viitoare” – a fost realizat de Anthony D. Wagner, profesor de psihologie la Universitatea din Stanford și director Stanford Memory Laboratory și de Melina R. Uncapher, profesor asistent la departamentul de Neurologie din cadrul Unoversității din California, San Francisco (P. 115). Conform metastudiului, datele culese din literatura de specialitate scot la iveală tendința persoanelor care efectuează sarcini multiple, că tind să funcționeze semnificativ mai slab pe sarcinile de memorie. Totuși, acest lucru nu s-a constatat în fiecare studiu. Aproximativ jumătate din studiile analizate nu au indicat diferențe semnificative, dar cealaltă jumătate a indicat că multitaskerii extremi au rezultate deosebit de slabe când vine vorba despre atenție și memorie. În plus, nici măcar unul din studiile publicate nu au indicat un efect pozitiv al multitaskingului asupra memoriei.
ATENȚIA – ”Adevărata artă a memoriei este atenția”
Nu există date referitoare la cât de frecvent era distrasă atenția strămoșilor noștri vânători-culegători. Totuși, eu cred că se poate afirma acum despre telefoanele inteligente că au devenit adevărate arme de distragere a atenției în masă în ultimul deceniu. În 2018, cercetătorii companiei britanice de telecomunicații Ofcom, citate de The Guardian, au arătata că oamenii își verifică telefoanele mobile la fiecare 12 minute, pe parcursul unei zile (P.101). Când nu avem telefoane cu noi sau rămânem fără electricitate, suntem mai atenți. Fără televizoare sau telefoane, sunt mai puține ”sirene” care să ne ademenească și să ne distragă atenția și astfel, controlăm mai bine lucrurile cărora le acordăm atenție.
Atunci când suntem atenți – și suntem atenți când suntem prezenți, dedicați, implicați -, când ceea ce se întâmplă în jur și ceea ce vedem are sens sau dăm noi sens întâmplărilor, prin această stare de atenție și prezență.
HIPOCAMPUL – regizorul amintirilor tale!
Avem doi ”hipocampi”, câte unul în fiecare jumătate a creierului, parte integrată a sistemului limbic, responsabil de emoțiile noastre, de comportamentul și de memoria pe termen lung. Imaginează-ți doi căluți de mare, la aproximativ 15cm de zona urechii. (P. 102).
Hipocampul joacă un rol vital în trecerea informației din memoria de scurtă durată, precum și în recuperarea amintirilor. Memoria pe termen lung nu este un loc anume din creier, ea este distribuită în mai multe regiuni, dar hipocampul culege toate particulele diferite care compun o anumită amintire. Gândiți-vă ca la un regizor care construiește scena, folosind actorii, sunetele, luminile, scenariul și tot montajul. Dacă ai nevoie de o fotografie pentru a memora asta, imaginează-ți un hipopotam pe un scaun de regizor. Regizorul primește informații din alte regiuni ale creierului.
Ce senzații au salvat pipăitul, văzul, auzul, mirosul sau gustul în memorie?
Ce sentimente au trezit toate acestea, întreaga experineță?
Și aici, intră în joc amigdala cerebrală! Sunt două mici migdale, folosite pentru luarea deciziilor, reacții și memoria emoțiilor.
Oare, m-am bucurat, m-am enervat sau înfuriat?
Amigdala va informa hipocampul despre semnificația emoțională a anumitor stimuli și despre felul în care ne simțim. Mai apoi, anumite părți ale creierului conlucrează armonios pentru a reconstitui o amintire.
Atenție! Se filmează, acțiune! Mai mult, procesul rememorării unor experiențe trecute și al imaginării unora viitoare este guvernat de aceeași regiune cerebrală. Din scanările creierului a rezultat faptul că, atunci când ne gândim la trecut și la viitor, la nivel cerebral sunt activate aproximativ aceleași zone.
Amintirile noastre ne modelează speranțele și visurile.
Culege amintiri, prin puterea de ea fi atent. Culege detalii, atunci când creezei amintiri – amintiri fericite. Hpocampul, sediul amintirilor tale, are nevoie de material bun de lucru. Așa că, fii atent la diferitele elemente care port compune scena. Ce muzică se aude pe fundal, cum miroase sau care este un obiect de moblă remarcabil? Dacă ar fi să descrii încăperea într-un roman, cum ai descrie-o? Hrănește hipocampul…
Cred că unul dintre cursurile de la școala vieții este despre timp. Ce alegem să facem cu el…
Care dintre experinețele noastre din trecut ne-au adus cea mai mare fericire?
Astfel, privind mereu în trecut, rememorând amintiri, avem șansa de a planifica un viitor mai fericit, în timp. Ca la final, viața revăzută într-o clipită, precum se spune, să merite și să te facă să remarci: o fost plină, a meritat să o revăd trăită…
Texte preluate din cartea ”Arta de a-ți crea amintiri”, scrisă de Meik Wiking
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!