Cum simți că ești: proactiv sau reactiv?

Vă puteți întreba de unde pornesc dorințele sau nevoia schimbărilor de paradigmă în viețile noastre. Ele sunt declanșate de nivelul nostru conștient și avid de evoluție, progres, fie sunt determinate de împrejurări critice ale vieții. Acestea pot produce mutații, dereglări, forțări de readaptare, conturându-se noi perspective asupra existenței, asupra propriilor valori sau a propriei persoane, precum și a relației cu ceilalți.

”Fiecăruia dintre noi îi este dată o minunată putere, aceea a binelui și a răului – o anume influență tacită, inconștientă, nevăzută, pe care o are viața sa: simpla iradiere a ceea ce este cu adevărat un om, și nu ceea ce pretinde că este.”  William George Jordan

Termenul de ”schimbare de paradigmă” l-am întâlnit în celebra cartea a lui S. Covey, ”Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace”. Termenul acesta însă se pare că a fost pentru prima dată menționat de către Thomas Kuhn, în cartea cu un imens impact, ”Structura revoluțiilor științifice”. El face o analiză a fiecărui progres semnificativ în domeniul cercetării științifice, prin care evidențiază că fiecare dintre acestea reprezintă o ruptură de vechi tradiții, de felul în care se analiza și era gândită o problemă, vechi paradigme de gândire și înțelegere, înlocuite de noile paradigme revoluționare, prin schimbările realizate. 

„Darul pe care îl am de la Dumnezeu este potenţialul meu. Darul pe care îl am pentru Dumnezeu, este ceea ce fac eu cu acest potenţial.” John Maxwell

Avem nevoie să credem în schimbarea conștientă, direcționată prin propriile acțiuni și năzuințe. Putem să credem că aducem schimbare prin puterea de a ne îndrepta substanțial felul în care trăim, modul de viață. ”De mii de ori tai frunzele răului, dar cu securea tai o singură dată în rădăcină”, spunea Thoreau. La fel și noi, avem nevoie  să ne apucă de lucru ”de la rădăcină”, dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva. Acolo se află paradigmele ce au nevoie să fie schimbate, căci atitudinea, mentalitatea și conduita noastră de acolo se trag.

”Trebuie să explorăm fără încetare, iar la capătul explorărilor noastre vom ajunge în punctul de unde am pornit și vom cunoaște locul acela, pentru întâia oară.” T.S. Eliot

Victor Frankl este cel care a scris mult despre înzestrarea omului și puterea sa de conștientizare, al principiului fundamental naturii sale: întotdeauna între un stimul ce vine către tine și răspunsul pe care-l dai acestuia, întotdeauna există un spațiu. În acest interstițiu, exact aici sălășluiește libertatea omului de a alege. 

”Între stimul și răspuns se află cea mai mare dintre puterile omului – libertatea opțiunii.” Stephen R. Covey

Iată, de nenumărate ori se tot aduce în fața noastră capacitatea de a ne crea propria viață, prin felul în care alegem opțiunile de adaptare, prin liberul arbitru propus de psihologie și spiritualitate, asemenea. Practic, cu cât mai devreme înțelegem că noi suntem răspunzători pentru viețile noastre, cu atât mai bine va fi  pentru felul în care trăim.

Stephen R. Covey vorbește despre două categorii de oamenii: proactivi și reactivi. Diferența este imensă, unii dintre ei dau piept cu viața și dau sens vieții, ceilalți sunt mereu stăpâniți de forțe din exterior, ce le îngreunează și parcă sabotează chiar de multe ori drumul. 

Omului parcă-i stă bine să fie PROACTIV, să-și stăpânească pulsiunile, să răspundă stimulilor din exterior conștient, prin opțiunea întemeiată pe un criteriu valoric. Pe de altă parte, persoana reactivă este mereu influențată de ceva din exterior – fie vremea, de e rea sau bună! Există ceva din ambianța fizică ce le generează starea, răspunsurile și adaptarea. Acestea sunt supuse ”vremii sociale, dacă sunt tratați cu respect, se simt bine. Dacă nu, trec prin poziții de defensivă sau de protejare. Viața lor emoțională depinde exclusiv de comportamentul celorlalți, se lasă puternic influențați de slăbiciunea acestora.” 

Tu, cum simți că ești: proactiv sau reactiv?

Amintiți-vă că nimeni nu ne poate leza fără acordul nostru, acceptul de a primi aceste insulte, într-un fel sau altul. ”Ei, nu ne pot lua demnitatea, dacă nu le-o dăm noi”, spunea Ghandi. Astfel, putem afirma că, ”nu ce se întâmlă ne lezează, ci consimțământul nostru de a ne lăsa lezați de acele întâmplări.” (Stephen R. Covey, p. 52)

Poate că nu greșim dacă numim atitudinea una dintre cele mai semnificative valori ale omului. Victor Frankl susținea că există trei asemenea valori:

• cea existențială sau ce anume ni se întâmplă;
• cea creativă, sau contribuția noastră în lume;
• cea a atitudinii sau răspunsul pe care-l dăm evenimentelor din viața noastră, mai ales în situații-limită, cum ar fi faza terminală a unei boli incurabile.  (Stephen R. Covey, p. 52)

Cel mai important lucru este felul în care răspundem solicitărilor, provocărilor și felul în care reacționăm la exteriorul nostru. De aici pleacă toate, starea de bine, echilibrul și eficiența cu care ne trăim existența. Stă în firea și misiunea noastră să acționăm, însă mai puțin a se supune stimulilor exteriori. La fiecare împrejurare avem opțiunea și alegerea răspunsului. Mai mult, noi suntem cei care putem crea noi situații și împrejurări ce ne sunt favorabile sau agreabile. Avem toate resursele pentru aceste situații, inițiativa și inteligența. Și este nevoie de spirit de inițiativă pentru a crea echilibrul în viețile noastre. 

”Am atâtea de făcut astăzi, încât trebuie să mai stau un ceas în genunchi”, spunea  Martin Luther, marele reformator. Pentru el rugăciunea nu reprezintă o îndatorire, ceva ce faci mecanic. Ea este o sursă, o sursă de putere, care ajută omul în eliberarea potențialului și sporește energia, aduce inspirația.

Mai apoi, ar fi alți patru factori ce întregesc echilibrul și conturează un om frumos și armonia: siguranța, orientarea interioară, înțelegerea și puterea. Toate acestea se află într-o conexiune strânsă și, atunci când toți sunt prezenți, conlucrează și generează starea omului aflat în echilibru, conturează armonia unei personalități nobile. 

Ce lucru anume, dacă l-ai face cu regularitate (acum nu-l faci), ar produce o

uriașă schimbare în bine, în viața ta?

Ce lucru anume din viața ta profesională sau personală

ar produce rezultate similare? (Stephen R. Covey, p. 109)