DE CE ESTE GREU SĂ NE SCHIMBĂM VOIT ȘI CONȘTIENT?
În cabinet, la cursuri, în conferințe sau în conversațiile obișnuite dintre oameni, întâlnesc frecvent aceeași întrebare, formulată în zeci de feluri diferite și în contexte foarte diverse. Unii vorbesc despre alimentație, alții despre somn, despre mișcare, despre relații sau despre organizarea vieții de zi cu zi, însă esența rămâne aceeași:
„Știu ce am de făcut. De ce nu reușesc să fac?”
În spatele acestei întrebări se află o experiență pe care aproape fiecare dintre noi a trăit-o la un moment dat. Știm că ne-ar prinde bine să dormim mai devreme, să avem mai multă grijă de corpul nostru, să facem mișcare, să petrecem mai puțin timp în fața ecranelor sau să ne oferim mai multe momente de liniște. Cunoaștem beneficiile acestor schimbări și, de multe ori, chiar ni le dorim sincer. Cu toate acestea, între intenție și comportament apare adesea o distanță surprinzător de mare.
Ani la rând am explicat această diferență prin lipsa de voință, prin insuficientă disciplină sau printr-o motivație care nu a fost suficient de puternică. Psihologia comportamentală propune însă o perspectivă mult mai interesantă și, poate, mai aproape de realitate. În loc să privim schimbarea exclusiv prin prisma deciziilor conștiente, ea ne invită să observăm puterea extraordinară a obiceiurilor și felul în care acestea modelează viața de zi cu zi.
Psihologul Jeremy Dean, în cartea „Making Habits, Breaking Habits”, aduce împreună numeroase cercetări care încearcă să răspundă unei întrebări aparent simple: cum ajung anumite comportamente să devină atât de automate încât le repetăm fără efort și, uneori, chiar fără să ne dăm seama?
Una dintre cele mai răspândite idei din cultura populară spune că avem nevoie de 21 de zile pentru a forma un obicei nou. Realitatea este însă mai nuanțată. Unele comportamente se automatizează relativ repede, altele au nevoie de câteva luni, iar unele necesită perioade mult mai lungi de practică și repetiție.
Dincolo de numărul exact al zilelor, mesajul important este altul: schimbarea nu apare într-un moment de inspirație, ci se construiește prin repetarea consecventă a unor acțiuni mici.
De fiecare dată când repetăm un comportament, creierul învață ceva despre direcția în care dorim să mergem. Fiecare alegere repetată consolidează o cale neuronală, iar ceea ce astăzi necesită atenție și efort poate deveni, în timp, firesc și aproape automat.
Poate că aici se află una dintre cele mai importante lecții ale cărții.
Viața se transformă rareori prin decizii spectaculoase și mult mai des prin gesturi mici, repetate suficient de mult încât să devină parte din identitatea noastră.
Adevărata provocare apare din faptul că intențiile și obiceiurile nu funcționează după aceleași reguli. Putem dori sincer să ne schimbăm și, în același timp, să continuăm să repetăm comportamente vechi de ani de zile. Această realitate spune foarte puțin despre caracterul nostru și foarte mult despre forța repetiției. Obiceiurile reprezintă memoria comportamentală a vieții noastre. Ele păstrează urmele lucrurilor pe care le-am făcut suficient de des încât să devină familiare.
Notă:
Acest articol este inspirat de lectura cărții lui Jeremy Dean și de literatura științifică dedicată formării și schimbării obiceiurilor. Ideile prezentate sunt integrate cu experiența mea profesională din domeniul psihologiei și al nutriției, într-o încercare de a aduce mai aproape de viața de zi cu zi concluziile cercetărilor actuale.
Pentru cei care doresc să aprofundeze:
– Cărți recomandate
- Making Habits, Breaking Habits – Jeremy Dean
- Psycho-Cybernetics – Maxwell Maltz
– Studii și articole științifice
- Wood, W., Quinn, J. M., & Kashy, D. A. (2002). Habits in Everyday Life: Thought, Emotion, and Action. Journal of Personality and Social Psychology, 83(6), 1281–1297.
- Lally, P., van Jaarsveld, C. H. M., Potts, H. W. W., & Wardle, J. (2010). How are habits formed: Modelling habit formation in the real world. European Journal of Social Psychology, 40(6), 998–1009.
- Wood, W., Tam, L., & Witt, M. G. (2005). Changing Circumstances, Disrupting Habits. Journal of Personality and Social Psychology, 88(6), 918–933.
- Webb, T. L., & Sheeran, P. (2006). Does Changing Behavioral Intentions Engender Behavior Change? A Meta-Analysis of the Experimental Evidence. Psychological Bulletin, 132(2), 249–268.
- Bargh, J. A. (1994). The Four Horsemen of Automaticity: Awareness, Intention, Efficiency, and Control in Social Cognition.
- Frijda, N. H. (1988). The Laws of Emotion. American Psychologist, 43(5), 349–358.
Sursă photo: https://pixabay.com/ro/











Buna ziua! Urmaresc mult acest subiect si imi doresc enorm o schimbare dar, in realitate, lucrurile sunt imprevizibile mereu…nu tin doar de alegerea ta. De exemplu, teoria spune ca ai nevoie de 21 zile sau 60 zile in unele studii ca sa integrezi un obicei, eu am incercat si creierul meu se intoarce mereu si mereu la ce stie de o viata, refuza schimbarea….Imi imaginez un click care se intampla si ma voi tine de un obicei indiferent de factorii externi. Multumesc pentru articol si pentru toate informatiile de calitate.
Da, e un efort susținut prin atenția la noi, să ne cunoaștem bine și să putem cliva conștient, în momentele cheie, către acea parte din noi care vrea schimbarea, renunțând la ”cum făceam înainte sau ce făceam înainte”. Fără curiozitatea aceasta și atenția permanentă nu știu cum am putea reuși… Însă, cu certitudine știm ceva: că putem! Iar asta este o mare gură de oxigen, în orice proces ce presupune o schimbarea. Vă mulțumesc și eu. Mult succes! Doamne ajută.