Echilibrul în ziua 1 – #30daysLactoseFree

Luni dimineața, se întâmplă uneori să fie ziua de cumpărături frugale de la un supermarket

• lămâi bio
• banane bio
• grapefruit,
• niște ardei roșu bio,
• șervețele și
• mâncare pentru pisici.

Sunt nevoită să iau și niște salam ”Piticel” – cel mai curat dintre toate, așa-l văd eu – pentru că Saskia este mare amatoare pentru pachețelul ei. Tot pentru copila mea am luat și niște pastă de brânză, de întins pe pâine. Am citit multe cutiuțe cu multă informație pe ele! Multe ingrediente de care nu vreau să știu și nu le doresc în dieta fiicei mele. În cele din urmă, am găsit un astfel de produs, mai îngăduitor și acceptat, cu indulgență însă… Nu este cea mia bună alegere. Dar, mai presus de toate, caut un echilibru.

Multe nu mâncăm din supermarket, chiar foarte multe. Am făcut și fac concesii, ca să nu frustrez copilul, familia întreagă. Atâția oameni cumpără mâncare din market, nu-i așa? Ei bine, așa mi-a spus și copila mea, neînțelegând de ce noi n-am mânca la fel, de aici? Și, de ce doar din piața producătorilor locali să cumpărăm mâncarea… 

Așa că, iată-mă, caut un echilibru. 

Am luat și niște brânză Făgăraș, un produs de pe vremea noastră.. Am luat-o pentru soțul meu, e mare fan și m-am gândit la el. 

Am intrat în provocarea  #30daysLactoseFree, dar asta nu înseamnă că pe toți ai mei din casă îi forțez să facă asemeni mie. Pornesc eu, vin ei după mine! Am un plan, cu siguranță – mereu am câte un plan în ce privește mâncarea! – dar e nevoie de timp și răbdare, și în acest context. Mai mult, am această convingere: să fac eu niște pași convingători, ca mai apoi, vedem cum vin și ei către aceste năzuințe și semințe ce le sădesc acum. Așa să fie!

Tu, cum faci?

Pornești această provocare, oare, cu ce gând și în ce raport cu cei de lângă tine?

E foarte important să fie echilibru, armonie. Să pornești cu liniște interioară, cu acea curiozitate de a te descoperi pe tine… Cât e de faină această stare: pornesc și vreau să văd de mine, cu bucurie!

Iar, în completarea startului de azi, am făcut un search și am niște procente pe care le-am găsit și tare mult vreau să le știi și tu. Adică, să concretizăm – pentru cei dintre noi mai fixați pe date și studii cercetate! – cu niște cifre și argumente științifice. Fii atent:

1. Laptele este o componentă fundamentală a dietei fiecărui mamifer. Cu toate acestea, nu fiecare individ poate tolera acest tip de hrană, mai ales la vârsta adultă. Intoleranța la lactoză a fost recunoscută doar în ultimii 50 de ani iar în prezent, intoleranța la lactoză este definită ca un sindrom clinic caracterizat prin durere, distensie abdominală, flatulență și diaree care apar după consumul de lactoză. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30388735/

2. La nivel mondial, 70% din populația adultă are o expresie limitată a enzimei lactază, cu o mare variație între diferite regiuni și țări. Deficitul de lactază poate duce la intoleranță la lactoză (LI). În funcție atât de cantitatea de lactoză ingerată, cât și de activitatea lactazei, persoanele care suferă de malabsorbțiea lactozei pot prezenta numeroase simptome și manifestări gastrointestinale și extraintestinale. Tratamentul LI constă în principal în reducerea sau eliminarea lactozei din dietă până la dispariția simptomelor, precum și suplimentarea cu lactază și inducerea adaptării microbiomului colonului de către probiotice. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32590986/

3. Lactoza alimentară și intoleranța la lactoză sunt astăzi subiecte fierbinți în domeniul alimentației și al nutriției. Aproximativ 70% din populația adultă a lumii are intoleranță la lactoză, din cauza nivelurilor scăzute de lactază intestinală, numită și lactază-florizin hidrolază (LPH), o β-d-galactozidază care se găsește pe suprafața apicală a microvilozităților intestinale. Acest lucru se poate datora pierderii de lactază intestinală la vârsta adultă, o afecțiune transmisă de o genă autosomal recesivă, care diferă la om în funcție de rasă. Conform ipotezei cultural-istorice, mutația care permite metabolizarea lactozei a apărut în urmă cu aproximativ 10 000 de ani la locuitorii Europei de Nord unde laptele de mamifere a continuat în alimentație după înțărcare, iar populațiile persistente la lactază au fost selectate genetic în unele zone. Multe persoane intolerante pot tolera niveluri scazute de lactoza in dieta lor zilnica.  – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29999504/

4. Intoleranța la lactoză are o prevalență ridicată la nivel mondial, variind între 57% și 65%. Este cauzata de reducerea sau pierderea activitatii enzimei intestinale lactaza-florizin hidrolaza – lactaza LPH -, responsabila pentru digestia lactozei. Această alterare determină o încărcare osmotică crescută la nivelul intestinului subțire și fermentarea lactozei de către flora bacteriană, ceea ce duce la o producție mare de acizi grași cu lanț scurt și gaz. Aceasta este urmată de debutul durerii abdominale, diaree și flatulență. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat că subiecții cu intoleranță la lactoză prezintă un risc crescut de a dezvolta diferite boli extraintestinale, inclusiv cancere. Diagnosticul este esențial pentru a întreprinde un tratament adecvat și, în acest scop, au fost testate diferite metode. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33887513/

5. De-a lungul secolelor, trei factori au permis oamenilor să depășească limitările impuse de intoleranța la lactoză:  

• mutații, care au apărut în anumite populații, în special în societățile celtice din nordul Europei și nomazii africani, în care purtătorii genei intoleranței la lactoză s-au transformat din ființă. intolerant la lactoză până la tolerant la lactoză;
• capacitatea de a dezvolta produse cu conținut scăzut de lactoză, cum ar fi brânza și iaurtul;
• adaptarea microbiomului de colon, care le permite persoanelor intoleranți la lactoză să depășească intoleranța acestuia. Cu toate acestea, în câteva exemple din ultimul deceniu, produsele lactate moderne, cum ar fi popularele și răspândite iaurturi bio-cultivate, au fost suspectate a fi nepotrivite pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. În plus, utilizarea lactozei și a produselor derivate din lapte care conțin lactoză în produsele non-lactate a devenit larg răspândită. Din aceste motive, s-a ajuns la concluzia că ar putea fi importantă și utilă etichetarea alimentelor care pot conține lactoză, deoarece astfel de informații vor permite grupurilor intolerante la lactoză să controleze aportul de lactoză în limitele fiziologice (12 g per o singură masă). https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26404364/

Dragii mei, până la concluzii mai avem de citit, de trăit, de căutat. Nu-i sigur că vom putea face asta nici după cele #30daysLactoseFree. Însă, cu certitudine vom obține cu răbdare și în timp, mai multă claritate și înțelegere. Și, cel mai prețios lucru:

• ne vom descoperi mai mult pe noi (înfrânarea și noi alegeri construiesc întotdeauna omul nou!);
• vom căpăta abilitatea de a citi etichetele, poate mai mult decât am făcut-o până acum;
• vom fi cu ochii pe noi! Iar, dacă pornești cu entuziasm și curiozitate, asta te va aduce mult mai aproape de cine ești tu. N-are brânza treabă cu sufletul omului, clar că nu are! Însă, schimbarea unor filtre, mereu aduce lumina mai multă, chiar până și în adâncul sufletele noastre.

Așa că, hai să vedem #împreună ce descoperim, la drum! Doamne ajută!