ÎNNOIRE – cuvântul și sensul pentru anul 2024

Am căutat și nu am găsit. M-am rugat pentru el și mi-a fost trimis… Cuvântul m-a găsit pe mine și sunt recunoscătoare.

M-am gândit la FRUMUSEȚE, DISPONIBILITATE, FIRESC, SIMPLITATE… Însă, a venit Părintele Duhovnic de la Mănăstirea Oașa cu alte două cuvinte – ÎNNOIRE și DEVENIRE . Am ales cu tot sufletul ÎNNOIRE,  cuvântul pe care-l invit și-l rog să mă însoțească cu sens și bine tot anul 2024.

Doamne ajută!

 

Și odată cu acestea, mă rog să mă ajute Dumnezeu să împlinesc  cuvântul Sf. Apostol Pavel:  

“Răscumpărați vremea.” (Efeseni V, 16)

 

Cuvintele pe care le alegem astfel sunt precum o simbolistică ce aduce multă semnificație, odată ce urmărești conștient evoluția sensului său și a ta, pe parcursul experiențelor de peste an.

 

Ce înseamnă Înnoire?

Într-o primă perspectivă este vorba despre înnoirea minții, pentru că despre aceasta se vorbește cel mai mult în credința creștin-ortodoxă.

În dex, cuvântul înnoire apare explicat astfel:

  • Acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei. 
  • Sinonime: refacere, regenerare, reparare, transformare.

Însă, ceea ce înseamnă pentru mine, mai departe decât poate cuprinde mintea, nu știu. Cognitiv este clar. La fel cum este clar și ce-mi doresc acum: voință și putere pentru înnoire lăuntrică, căci ,,toate celelalte se vor adăuga.” (Matei VI, 33)

Și pe lângă toate acestea ar mai fi un gând: de RECUNOȘTINȚĂ.

Încă un an dăruit de Dumnezeu, un timp pe care ar fi bine să-l prețuiesc, ”ca pe un timp al înveșnicirii noastre. Prin cunoaștere și credință, prin creștere duhovnicească, să îndumnezeim acest timp, lucrând fiecare clipă pământească pentru veșnicie.” 

 

“Nu este important cât de mult, ci cât de des și cât de profund.”

 

Pentru că viața aceasta este despre calitate…

  • Viața este o căutare a calității și nu a cantității. Să pornim!
  • Viața nu este o călătorie solitară, viața înseamnă să construim – relații, familii, comunități. 
  • Viața înseamnă să construim o casă împreună. 
  • Viața înseamnă un proces în care ești format de atașamente, pe care le respectăm și le îndreptăm permanent.
  • Viața înseamnă să poți fi de folos celor din jur. 

 

“Ne măsurăm viețile în funcție de calitatea relațiilor noastre și de calitatea contribuției pe care o aducem în aceste relații.”

 

2023 a fost așa cum a fost, capricios și nedumerit de multe ori, parcă de prea multe ori. Pe final a fost zguduitor, ”mi-a reconfigurat traseul”, cum se spune. Și bine a făcut, căci aveam mare nevoie! Acum, scriind despre toate acestea pare simplu, sau pare că am trecut simplu, ușor și cu putere peste finalul de an. În realitate nu a fost așa. A fost greu și mi-a fost frică. Din nou am simțiți frica și m-a cutremurat răceala ei. S-a potrivit cu stările mele cartea citită în ultimele zile din an, unde am găsit un pasaj fascinant:

 

”În vale, dacă ești norocos, înveți să te vezi pe tine ca o pe o persoană întreagă.  Înveți că nu ești doar un creier și un set de talente menite să impresioneze lumea, ci ești o inimă și un suflet – în primul rând o inimă și un suflet. De acum, tot ce urmează să faci pentru tot restul vieții probabil că va fi o mărturie a acestei realități. (David Brooks – Al doilea munte. În căutarea sensului vieții – P. 129)

 

”Nu suntem aici ca să facem un progres spiritual în fiecare săptămână deși e minunat când se întâmpla acest lucru. Mai degrabă venim pentru consistență pentru ceea ce rămâne neschimbat de la o săptămână la săptămână – alinarea liturghiei, consolarea muzicii, priveliștea liniștitoare a unor fețe cunoscute. Suntem aici pentru a ne aminti valorile care ne unesc și angajamentele care ne țin pe calea cea bună. Suntem aici pentru a alege din nou ceea ce am ales înainte.” (David Brooks – Al doilea munte. În căutarea sensului vieții – P. 259)

 

”Este un sentiment de modestie încântătoare să știi că ești inferior, dar și că ești legat de ceva mai mare, pe care îl recunoști ca fiind superior și care te inspiră.” (David Brooks – Al doilea munte. În căutarea sensului vieții – P. 365)

 

”În esență, noi ființele umane suntem la fel… Cu toții aparținem unei omeniri comune, defecte. Cu toții avem inimi rănite, vulnerabile. Fiecare dintre noi are nevoie să se simtă apreciat și înțeles; cu toții avem nevoie de ajutor. Slăbiciunea poartă în sine o putere secretă. Grija și încrederea care decurg din slăbiciune pot deschide inima. Cel care e slab poate avea acces la puterea de iubire a celui mai puternic.” – Jean Vanier – Becoming Human – Pulist Press, New York – 2018 p. 9

 

Iar pe final de prim articol și împărtășirea primelor gânduri din anul 2024, îți las o întrebare, pe care am luat-o cu mine, poate e bună și pentru tine:

 

Cine devenim în Noul An?

 

Și, nu uita…

 

Când ți se schimbă viața se schimbă și respirația, se schimbă felul în care respiri. Pentru că prin inspir primești viața și lumea, iar prin expir dăruiești lumii din viața ta. Știi cu adevărat când te schimbi, simți asta, pentru că ți se schimbă și respirația!

 

An Nou Binecuvântat!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *