Scleroza multiplă și consumul de lapte

Dr. Roy Swank de la Clinica Neurologica din Montreal Canada, a investigat in ce masura e implicata dieta in declansarea si evolutia sclerozei multiple, dupa ce a aflat ca boala este de 100 de ori mai raspandita in climatul nordic decat la Ecuator si de 7 ori mai raspandita in S Australiei, decat in N. Unii incrimineaza campurile magnetice. El invinovateste  grasimile produselor animale, cu precadere lactatele. A tinut sub observatie 144 de pacieti, 34 de ani, sfatuindu-i sa adopte o dieta saraca in grasimi saturate. Boala a avansat mai repede la cei care nu au tinut cont de dieta,  mult mai lent la cei ce s-au conformat acestei cerinte. El sustine ca Scleroza multipla – SM – s-ar datora unui virus ce se gaseste in laptele de vaca. 

Concluzii clare privind cauzalitatea virala nu existe. Unii fac trimitere la descoperirea de anticorpi virali, in comparatie cu cei care nu au aceasta boala. In privinta genelor, raspunsul este acelasi ca si pentru Diabet tip 1. Oamenii preiau riscul celor din colectivitatea in care se muta, cu precadere daca se intampla inainte de adolescenta. Prin urmare, SM este legata mai mult de factorii de mediu si de alimentatie decat de gene, acestea contribuind cu cel mult 1/4 din riscul total.

Laptele de vaca si lipsa directa la soare influenteaza SM si celelalte boli autoimune.

Cand lumina soarelui atinge tegumentele se produce vitamina D. Aceasta este activata de rinichi si se obtine produsul ce ajuta la reprimarea bolilor autoimune. Se blocheaza astfel citokinele, care initiaza raspuns autoimun si incurajeaza producerea de celule T, ce se opun declansarii raspunsului autoimun. Proteinele si grasimile saturate inhiba activarea vit D si dezvoltarea anumitor celule T din cauza reactiei acide.

Exista o relatie directa intre o alimentatia alcalinizanta – alcatuita din LEGUME, FRUCTE, CEREALE, SEMINTE, ARGILA, CEAIURI DE PLANTE – si sanatatea oaselor. Proteinele animale au reactie acida in intestin si faciliteaza aparitia osteoporozei. In schimb, legumele si fructele consolideaza scheletul, fiind precursori de baze. De pilda, metabolismul sarurilor de potasiu (citrat, maleat, gluconat) din zarzavaturi si fructe produc bicarbonat de potasiu, iar acesta contribuie la consolidarea masei noastre osoase.

Cresterea aportului de Ca nu ne protejeaza de osteoporoza. In tarile sarace, aportul de Ca este de 350mg/zi, iar frecventa oseoporozei este mica, in vreme ce in SUA si in tarile Europei Apusene se adauda suplimentar Ca in paine (mare gresala!), se consuma produse animale, lactate, carne, oua si osteoporoza face ravagii. Rinichii multor persoane nu compenseaza, in intregime, acizii proveniti din proteinele animale. In felul acesta sangele intra in acidoza si se pierde tesut osos. Vegetalele si cerealele integrale contin suficient Ca absobabil, avand putin fosfor in compozitie. Branzeturile obtinute prin coagularea acida au putin Ca absorbabil, in schimb proteinele lor contribuie la pierderea Ca. Dieta in care raportul fosfor/calciu este mai mic de 2, cum este la proteinele animale, determina pierderi de masa osoasa.

Vegetalele contin și ele calciu. O lingură de seminte susan sau un pumn de migdale, au aportul de Ca pentru o zi!

Prin urmare, nu laptele este solutia in oseoporoza, ci vegetalele. Pe langa efectul alcalinizant, alimentatia compusa din 75% legume si fructe contribuie la sanatatea scheletului, revigoreaza toate mecanismele, de pilda:

• oligozaharidele nedigerabile (fibrele) si amidonul rezistent din fructe, legume, cartofi favorizeaza absorbtia Ca si suprima resorbtia osoasa (demineralizarea scheletului);
• de indata ce ajung in colon, fibrele fermenteaza la impactul cu flora intestinala si se transforma in acizi grasi cu lant scurt. Scade ph-ul intestinal, iar Ca neabsorbit este converit in forma ionica, avand ca efect remineralizarea oaselor;
• acizii grasi cu lant scurt insanatosesc mucoasa intestinului gros si determina absorbtia Ca;
• fibrele cerealelor incetinesc desfacerea osului de catre osteoclaste si diminueaza pierderea masei osoase. Vegetarienii sunt mai sanatosi decat consumatorii de produse de origine animala, este un adevar!
• in viziunea Dr. Winfried Bech, Ca nu se raporteaza la proteine si este de preferat sa nu provina din carne si lapte.

Sunt persoane care consuma regulat lactate si par sa se simta bine. Laptele este un aliment nespecific, iar digestia lui difera de la om.

Sunt 3 tipuri de potentiale energetice:

1. Potentialul puternic, de tip carbonic, care digera bine lactatele. In cantitati mici nu deranjeaza sistemul digestiv. Altfel, declanseaza patologii specifice. Daca elimina lactatele, devin mai energici si isi pot prelungi viata.

2. Potentialul mediu, de tip fosforic,  digera greu alimentele grase, iar lactatele il deranjeaza. Daca le evita, isi regaseste stabilitatea digestiva, se revitalizeaza, isi intareste imunitatea.

3. Potentialul slab, de tip anemic, digera alimente usoare, fara grasimi si risca patologii grave daca consuma lactate.

Caută și vezi cum ești tu, ce este bun pentru tine și în ce cantitate…

Multumesc Doamnei Dr. Virginia Faur pentru suportul din acest articol, multumesc pentru toate cărțile de mare pret pentru mine, pentru noi toti!