Stresul îngrașă?

Te stresezi, ești într-o perioada de viață în care nu-ți găsești ritmul sau sensul? Iar aceasta nu îți afectează doar nivelul de trai și starea, dar te face să arăți tot mai rău, de la o zi la alta… Toate gândurile și neîmplinirile se văd remarcate și la nivelul grăsimii abdominale, care crește într-un ritm îngrijorător… ”Nu mănânc mult, dar ce mânănc parcă tot se depune, metabolismul este încetinit și cred că mă îngraș și de la apă!”  Îți sună cunoscut, te regăsești și tu aici? Ei bine, sunt tot mai mulți în această situație. Viața este pe fugă, ne grăbim în orice, avem termene limită și o multitudine de tascuri de rezolvat permanent. De trăit, în adevăratul sens, trăim puțin, din păcate… Suntem pe sistemul accelerație!

Studiile arată că un stres moderat stimulează apetitul atât la om cât și la alte viețuitoare, asupra rozătoarelor există mai multe exemplificări. La un stres de intensitate medie se declanșează nevoia de hrană încărcată caloric, într-o combinație bogată de zahăr și grăsime, în general. Acest obicei determină luarea în greutate, în special în zona abdominală, acolo unde se regăsește țesut adipos și în jurul organelor interne.

În timp ce stresul moderat determină un consum în exces de mâncare, stresul intens poate avea exact efect inverse. Omul nu mai simte nevoia de hrană și scade complet apetitul, pe o perioadă scură de timp. Cum se întâmplă atunci când pierdem pe cineva drag sau suferim după o despărțire, pofta de mâncare este practic anulată. Acest efect provocat de stres pare să fie similar la un grup mai mare de mamifere, nu doar la om.

Emoțiile și echilibrul emoțional sunt reprezentate la nivel somatic. Fiecare emoție are după sine o chimie generată, care influențează fiziologia corpului și starea sa. La fel se întâmplă și cu existența unui semnal biochimic generat de stres ce modifică circuitele de hrănire și/sau circuitele de plăcere, pentru a cauza consumul excesiv de mâncăruri reconfortante, doar pentru plăcerea gustului. Îți reamintesc că, de obicei acestea sunt cele aflate în combinație de zahăr, grăsimi și sare – adică acea combinație care vine și cu generarea unui circuit de recompensă, instalându-se foarte ușor adicția pentru acestea.

Vestea bună este că, odată ce devenim conștienți de noi, de ce se întâmplă și ne dorim restabilirea unui echilibru, dispunem de strategiile comportamentale de a reduce stresul. Exercițiul fizic, activitățile de voluntariat, jocul cu animalul de companie, rugăciunea sau meditația – toate aduc schimbare în chimia internă ce susține stresul și modificările generate de acesta. Sunt puși în mișcare neuronii hipotalamusului ce secretă un hormon numit corticotropină, care traversează prin sistemul circulator distanța scurtă până la glanda pituitară, iar de aici mai departe, în tot corpul. Una dintre țintele principale care crezi că e? Exact glanda suprarenală, nu degeaba se spune că rinichiul este organul a cărei emoție reprezentattivă este frica! Glanda suprarenală atunci când este stimulată de corticotropină eliberează un hormon numit corticosteron. Acesta împreună cu metaboliții săi poate trece de bariera encefalică, ajungând la creier și contribuie la răspunsul cerebral la stres. Toate aceste afirmații sunt susținute de unele studii în care o injectare cu corticosteron, într-o situație total lipsită de orice formă de stres, declanșează nevoia de a mânca și alegerea de hrană cu multe calorii.

Ce-i de făcut? Din păcate, nici un terapeut/dietetician/psihoterapeut nu poate face munca de atenție asupra stărilor personale, asta ești tu dator să o faci. Poți cere ajutor pentru a căuta să-ți gestionezi altfel emoțiile, însă și atunci, primul pas este tot acesta: să fii atent la tine. Stresul este o opțiune, este o alegere, iar felul în care reușești să înțelegi asta te va ajuta să revii mai repede la o formă frumoasă fizic. De fiecare dată când lucrurile nu merg așa cum ne dorim, ne stresăm și, de multe ori, ne lamentăm în aceste stări. Mai apoi, începem să devenim devoratori de ”chestii de mâncare” nesănătoase, dar supergustoase. Mai rău, acestea vor genera și întări anumite ciruite de plăcere și recompensă la nivelul sistemului limbic. Iată, cum putem deveni dependenți de anumite gusturi și adânciți în nefericirea dată de stresul permanent.

Ai nevoie să ieși din acest cerc vicios. Concret, ce ai de făcut?

•deschide bine ochii și uită-te la tine, începe să fii atent la/cu tine;

•puneți această întrebarea, privindu-te în oglindă: ”Ce vreau și cum vreau să trăiesc de aici înainte? Cum arăt acum și cum arată viața mea?”

•caută un om care să te susțină în procesul de schimbare, fie un profesionist, fie cineva apropiat. Ai nevoie să nu te simți singur în perioadele dificile din viață;

•zilnic fă o activitate fizică care să-ți oxigeneze creierul și să-ți schimbe chimia nocivă a stresului în care ai trăit;

•bea multă apă, multă, multă apa! Se spune că apa spală emoțiile noastre, tocmai de aceea, uneori înaintea unui examen suntem extrem de emoționați și avem mereu senzația de micțiune. Apa te va ajuta să reîmprospătezi starea și chimia internă;

•încearcă să înțelegi că lumea nu a început și nu se sfârșește cu tine și nimc nu este întâmplător! Lasă lucrurile așa cum sunt, nu te mai împotrivi vieții și evenimentelor. Toate acestea generează starea de stres și tot cercul vicios amintit. Detașează-te și respiră mai des, conștient. Ai să vezi cât de simplu și firesc este să trăiești mai relaxat.

Cu aceste gânduri te las, de încredere și susținere că poți orice să faci, dacă crezi cu adevărat și te străduiești. Alungă stresul din viața ta și se vor duce și kilogramele în exces! Pornește!

Bibliografie: David J. Linden, ”Busola plăcerii”, Ed. All – 2014

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *