STRESUL prin ochii MINȚII
Robert M. Sapolski descrie stresul ca pe ceva asemănător unui zid înalt, iar omul are nevoie să găsească o unică soluție, cât de mică, care să poată face zidul încet, să se dărâme. Soluția poate că nu este categorică de la început, zidul se dărâmă cu greutate. Soluția, ne spune el, poate fi într-o serie de puncte de sprijin, fiecare mic în sine dar capabil să te susțină, ceea ce permite escaladarea zidului.
”Uneori, a face față stresului constă în a dărâma zidurile. Dar, alteori constă în a fi un fir de iarbă, izbit și culcat la pământ de vânt, dar încă în picioare după ce vântul se potolește.”
Unul din zece prizonieri ținuți în captivitate iese mai sănătos mintal decât înainte de a fi închis. Unii dintre oameni și unele animale răspund printr-o reziliență mult mai mare decât media, atunci când sunt supuși unui factor de stres intens. Ce face diferența și cine sunt norocoșii, se întreabă Sapolski, în celebra sa carte despre stres.
”Mai mult control, mai multă predictibilitate, mai multe supape, mai mult sprijin social nu reprezintă un soi de mantră de aplicat orbește, odată cu un buton de zâmbet… ”
Cum te confrunți cu un factor stresor?
1. ABORDAREA COGNITIVĂ
Poți încerca rezolvarea problemei printr-o ABORDARE COGNITIVĂ, încercând să înțelegi că poți schimba: modificarea stresorului sau schimbarea percepției asupra lui. Alege cea mai inteligentă abordare!
– CONTROLUL STRESORILOR
Cei care fac față cu succes stresului, caută să controleze factorul stresor din prezent, fără să mai exercite vreo tendință de control asupra celor care s-au petrecut deja. Când survine experiența unui stresor incontrolabil, concluzia la care putem ajunge poate suna cam așa: ”se întâmplă ceva îngrozitor, dar nu toate lucrurile din lumea asta sunt la fel.” Ne putem opune generalizării, printr-o neajutorare învățată. ”Locusul de control intern – percepția supra hotărârii asumate asupra propriului destin – ne ajută să fim mai rezistenți în modele de neajutorare învățate.”
Cu cât un factor stresor este mai dezastruos, cu atât mai rău este să crezi ca aveai un anume control asupra rezultatului, pentru că vei ajunge inevitabil să crezi că puteai mai mult, dacă te-ai fi străduit mai mult.
În cazul stresorilor moderați, sentimentul de control are cel mai bun efect. ”A ieșit rău, dar putea ieși și mai rău, dacă nu aș fi fost stăpân pe situație” versus ”Ce dezastru, nu am reușit să preîntâmpin nenorocirea și totul este doar din vina mea.”
– MECANISME INCONȘTIENTE de APĂRARE
În fața unor evenimente ce nu pot fi prevenite, controlate sau îndreptate cumva, cei care sunt în stare să le nege tind să le facă față cel mai bine. ”Adevărul și sănătatea mintală merg adeseori mână în mână, dar nu neapărat în astfel de situații. În fața unor probleme mai puțin grave, se poate spera, dar cu măsură și rațional.” Poate fi acest mod de adaptare și o formă de echilibru între cele două posibilități, să se întâmple ceva mai puțin dorit sau să nu fie ceva ce merge spre rău. Se păstrează o scânteie de speranță, păstrând în același timp o rațiune a lucrurilor ce se pot întâmpla și altfel decât ne dorim.
– CONTROL ȘI PREDICITBILITATE
Mecanismele stresoreacției – toată chimia generată, prin hormonii ce inundă corpul -, se pot modifica în timp. Creștem, învățăm, ne adaptăm, apoi nu ne mai interesează ceva după care am alergat mult să obținem, ne maturizăm ne întărim, iubim, uităm… Ce poate modifica și ce ne poate face flexibili și adaptabili? Controlul, predictibilitatea, suportul social, mecanisme de descărcare a frustrărilor.
2. FOCALIZAREA ATENȚIEI ASUPRA EMOȚIILOR
Poți să te focalizezi asupra emoțiilor, simplu fapt că-ți recunoști EMOȚIA în fața acelui factor stresor și acceptarea că el te rănește emoțional este un pas înainte.
– PSIHOTERAPIE și CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ
Psihoterapia modifică modele de comportament, odată cu acesta se modifică și nivelul colesterolului, riscul atacului de cord și de deces, toate independent de alimentație sau alți regulator fiziologici ai colesterolului.
– MOMENTELE DE REFULARE
Ai nevoie de supapele tale de descărcarea a frustrărilor, tensiunilor acumulate în timp. Ar fi bine să controlezi cât poți de rațional aceste momente, să nu devină benigne pentru cei din jur. Estetica acestor momente este deosebit de importantă… Ar fi bine să nu eviți ulcerul tău, provocând ulcer altora! Este foarte important să înțelegem ce funcționează pentru fiecare dintre noi și să ne folosim conștient de aceste resurse. La mine, alergarea îmi scoate toate neajunsurile și frustrările. Le pierd prin transpirație!
3. AFILIEREA ȘI SPRIJINUL SOCIAL
– Există și a treia opțiune, a te baza pe SPRIJINUL SOCIAL, pe relații, ca un mijloc de a te simți mai puțin stresat. E important să știi că nu ești singur pe lume, că există oameni care nu te lasă singur în bătăliile vieții. Este firesc în evoluția ontogenetică să ne confruntăm cu factori strecori ce au menirea de a dezvolta noi abilități și de a genera noi resurse din partea fiecăruia dintre noi. Însă, mai târziu în viață sau nu, apar provocări / bătălii cu viața în care suportul celor din jur poate fi semnificativ. Poți alege să lupți sau poți alege să ceri ajutorul, uneori… Nu uita ce spune Kelly McGonigal, cea care predă psihologia la Universitatea Stanford: ”stresul ne face sociali.”
4. SCHIMBAREA STRATEGIEI OPTIME
Schimbarea strategiei optime în funcție de ce se petrece și circumstanțe, presupune o stare de flexibilizare cognitivă, pentru adaptare și schimbare de strategii. Antonovsky, citat de Sapolski, unul dintre pionierii cercetărilor legate de relația dintre stres și sănătate, spunea că reacțiile de atenuare a stresului sunt bazate pe reguli fixe și strategii flexibile. Dacă ceva nu merge și nu reușim în viețile noastre, o strategie este să ne străduim din nou, de două ori mai îndârjit. Găsirea resurselor în perioada de stres este realmente dificilă însă, adeseori este exact ce avem nevoie.
Ar fi bine să nu lași gestionarea stresului pe zilele de weekend sau cât aștepți, preț de câteva minute să intri în legătură cu un operator. Pentru optimizarea stărilor ai nevoie zilnic să faci ceva, să devină important pentru tine să reușești schimbarea.
– SPORT
Putem să ne modificăm modul nostru de a înfrunta situațiile dificile, din punct de vedere fiziologic și psihologic. Întărirea condiției fizice prin exerciții și mișcare fizică regulată duce la scăderea tensiunii arteriale și a pulsului în condiții de repaus, crește capacitatea pulmonară. Efortul fizic este un mijloc super eficient în diminuarea diverselor boli metabolice și cardiovasculare. Odată cu acestea, se reduce oportunitatea stresului de a genera acele boli. În timpul exercițiului fizic intens se eliberează betaendorfine, o secreție ce crește nivelul e încredere în sine, în puterea ta și starea pozitivă pe care ți-o amintești, atunci când forțezi limita corpului într-o încercare.
- EXERCIȚII DE RESPIRAȚIE – vezi metoda și aplicația lui Wim Hof;
- PRACTICAREA UNUI HOBBY.
Sapolski spunea într-un context mai complex așa: ”nu-i poți vorbi unei mame singure, care locuiește într-un apartament mic, dintr-un cartier mărginaș despre efectele de atenuare a stresului pe care le poate avea un hobby zilnic…”
5. RELIGIA ȘI SPIRITUALITATEA
Literatura de specialitate în privința sănătății spune lucruri similare despre amândouă.
”A fi religios te poate face mai sănătos și a fi sănătos te poate face mai religios.”
ALEGE-ȚI BĂTĂLIILE! Folosește-te de înțelepciune, pentru a putea discerne cu bine în ce bătălii te lansezi. Odată ce ai decis acest lucru, elasticitatea strategiilor și flexibilitatea emoțională sunt de dorit a fi ascuțite, precum armele folosite într-o luptă. Și, amintește-ți ce spunea la început:
”Uneori, a face față stresului constă în a dărâma zidurile. Dar, alteori constă în a fi un fir de iarbă, izbit și culcat la pământ de vânt, dar încă în picioare după ce vântul se potolește.”
Bibliografie:
Robert M. Sapolsky, ”De ce nu fac zebrele ulcer?” – Ed. Publica, 2018
Articol scris pentru TIMIȘORENI.RO
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!