Ce sunt neurotransmițătorii?

 

”Atunci când neurotransmițătorii se găsesc în cantitate suficientă în organism, starea noastră generală fizică-emoțională-psihică, este una bună. La cel mai mic dezechilibru sau la o mică epuizare a acestora, apare un apetit diferit – unele persone ar mânca continu, în mod deosebit dulciuri sau produse cu amidon! -, altele se înfometează și încearcă să facă față stărilor sufletești în care se află.” (Loarca-Pina, G et. al. 1996)

Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice cerebrale care facilitează transmiterea semnalelor de la un neuron la altul într-o sinapsă. Neurotransmițătorii stimulează receptorii din creier pentru a influența și reglementa o gamă largă de procese cum ar fi:

  • performanța mentală,
  • emoțiile,
  • răspunsul la durere
  • nivelul de energie. Funcționând în principal în sistemul nervos central (CNS – Central Nervous System), neurotransmițătorii sunt mesagerii chimici ai creierului, care facilitează comunicarea între glandele, organele și mușchii din organism.

În timp ce unii mediatori sunt utilizați în tot sistemul nervos central (glutamat, GABA), alții acționează în zone specifice ale creierului, sau doar în sistemul nervos periferic. Când funcționează corespunzător, sistemul neuroendocrin menține balanța optimă determinând secreția neurotransmițătorilor excitatori și inhibitori. Efectul neurotransmițătorului este dat de receptorul pe care acționează. De exemplu, GABA poate acționa pe doua tipuri de receptori inhibitori: GABA-A (rapid) și GABA-B (lent).

Aceste substanţe sunt responsabile pentru o mare parte din atitudinea noastră şi din modul în care reacţionăm ori ne simţim. Numeroase studii clinice au arătat că perturbări în nivelurile și echilibrul neurotransmițătorilor pot avea o influență profundă asupra sănătății generale și a stării de bine.

Adrenalina (epinefrina), noradrenalina (norepinefrina) și dopamina sunt cunoscute sub denumirea de catecolamine. Eliberarea hormonilor adrenalina si noradrenalina de catre glandele suprarenale este parte a răspunsului „lupta-sau-fugi” – reacție automată a corpului de a pregăti corpul pentru o situație de pericol.

Medicamentele utilizate pentru gestionarea acestor condiții la care se adauă o multitudine de substanțe bioactive precum cofeina, alcoolul, nicotina, unele droguri recreaționale și unele medicamente de scădere a colesterolului – toate pot contribui la scăderea nivelurilor neurotransmițătorilor și apariția/agravarea simptomelor care decurg din acest fapt, suprimand sau stimuland în mod artificial funcțiile receptorilor.

Neurotransmițătorii sunt mesageri chimici care transportă mesajele între celule, influențând totul, de la starea noastră de spirit până la mișcările involuntare. Un echilibru între neurotransmițători este necesar pentru a preveni anumite  boli – depresia, anxietatea, boala Parkinson -, precum și starea și buna funcționalitate a organismului.

Menținerea unui echilibru sănătos al neurotransmițătorilor necesită și o dietă sănătoasă echilibrată, celulele corpului folosesc nutrienții din alimentele pe care le consumăm – aminoacizi, vitamine, minerale -, pentru a produce acești neurotransmițători. Nutrienții oferă și creierului elementele chimice necesare,  esențiale pentru a sprijini sinteza, transportul și degradarea neurotransmițătorilor.

Cele mai bune surse din care sunt facilitate procesele de generare a neurotransmițătorilor sunt:

  • Lăptișorul de matcă conține cantități mari de neurotransmițător acetilcolină – un element esențial pentru învățare și memorie.
  • Spanacul, bananele și migdalele conțin aminoacidul L-tirozină, care este un precursor al dopaminei.
  • Probiotice ce contribuie la producerea de serotonină.
  • Merele conțin quercetină; un antioxidant care ajută la stimularea producției de dopamină.
  • Semințele de dovleac, avocado și cacao crud ajută la transformarea triptofanului în serotonină.
  • Gălbenușurile de ou conțin colină, un element constitutiv pentru neurotransmițătorul acetilcolină. Ouăle conțin compușii tirozină și fenilalanină, care sunt precursori ai dopaminei.
  • Sfecla roșie conține concentrații mari de glutamină, care este cel mai abundent aminoacid din sânge și este un precursor al glutamatului și GABA.
  • Ciocolata neagră conține feniletilamină care stimulează producția de dopamină și noradrenalină.

Multe tulburări psihice precum depresia, sunt asociate fie cu un exces sau o insuficienţă de neurotransmițători, precum serotonina, noradrenalina şi glutamatul. Nivelurile neurotransmițătorilor pot fi perturbate în multe feluri. Statisticile arată că în SUA, 86% dintre americani au niveluri suboptimale ale neurotransmitatorilor.

Dintre cauzele cele mai întâlnite amintim stresul, dieta săracă, neurotoxinele, predispoziția genetică, medicamentele, alcoolul și cofeina.

Orice patologie psihiatrică implică disfuncția unuia sau mai multor neurotransmițători și a receptorilor corespunzători. Bolile psihice nu apar la întâmplare, ci există anumite mecanisme biochimice responsabile de instalarea acestora. Nici nu dispar de la sine, fără tratament, iar medicamentele nu se dau la întâmplare (din ce citim pe internet sau auzim că i-a făcut bine altcuiva), căci fiecare dintre ele acționează pe anumite substanțe din creier și pot determina și efecte secundare. Tratamentul trebuie urmărit periodic de medic, care are cunoștințele necesare pentru a înțelege atât evoluția bolii cât și efectele în timp ale medicamentelor.

De fapt, dezechilibrele determinate de anumiți neurotransmițători sunt asociate cu o gamă largă de afecțiuni și simptome:

• Tulburări ale dispoziției, depresie, anxietate
• Disfuncții ale glandelor suprarenale, oboseală, insomnie
• Tulburări de concentrare, atenție, ceață cognitivă
• Dependența de anumite substanțe
• Dezechilibre hormonale, dominanța estrogenică, deficit de androgeni • Pierderea controlului apetitului, rezistența la insulină

Medicamentele utilizate pentru gestionarea acestor condiții la care se adauga o multitudine de substanțe bioactive precum cofeina, alcoolul, nicotina, unele droguri recreaționale și unele medicamente de scădere a colesterolului toate pot contribui la scăderea nivelurilor neurotransmițătorilor și apariția/agravarea simptomelor care decurg din acest fapt, suprimand sau stimuland în mod artificial funcțiile receptorilor.

Tulburările în alimentație pot fi date, în general, de un dezechilibru al serotoninei. Acest neurotransmițător este implicat în controlul cantității de hidrați de carbon, precum și în controlul stării de somn, în comportamentul obsesiv și impulsiv.

De unde provine serotonina?
Dintr-un aminoacid numit triptofan și pe care îl găsim în alimente de origine animală: carnea de pasăre de curte, curcan, ouă, carne roșie, brânză de vaci, precum și în produse de origine vgetală: fasole roșie, tofu, soia, migdale, alge marine. În producerea ei mai sunt implicați câteva elemente: insulina, vit B6 și zincul.

Vă simțiți epuizat/ă?
Cu siguranță, dietele de slăbit epuizează stocul de triptofan, mai ales în rândul femeilor, acestea ajungând de multe ori în situația disperată de a devora dulciuri, produse cu amidon, pe parcursul încercării anumitor restricții alimentare nechibzuite și nesusținute de o bază în cunoaștere. Odată aprovizionat corpul cu hrana ce-i produce serotonina, stresul și tensiunea scad pentru moment, înlăturând starea de depresie, însă, doar pentru puțin timp. Flucuațiile fiind puternice, apare rapid starea de vinovăție și dispreț de sine, apoi nevoia de purificare. Și, iată cum poate porni bulimia…

Atenție la alimentație…
În cazul dietelor sărace în proteine, sau în cazul dietelor vegetarienilor necunoscători și nedocumentați despre acest regim de viață, riscul epuizărilor la nivel de neurotransmițători este foarte mare. În plus, pot fi afectate și glandele suprarenale, acestea influențând grupe mari de hormoni ai organismului. Anorexia nervoasă este de multe ori generată de un dezechilibru nutrițional dobândit în timp, prin obiceiuri alimentare greșite.

Mereu alegeri conștiente, cumpătare și bucuria cunoașterii, în viața de zi cu zi, în dieta ce susține și întreține starea de sănătate și vitalitate!

Bibliografie:

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *