Postul negru – o nouă terapie

7emf2_139

”Postul negru” – o terapia practicată în spitalele de stat germane?!?

 

” – În opinia dumneavoastră, care este cea mai importantă descoperire a secolului nostru? Avionul cu reacție? Televiziunea? Radioul? Energia atomică?

– Niciuna. Eu cred că cea mai mare descoperire a epocii este capacitatea de a ne reface fizic, mental și spiritual prin post. Folosind postul științific, putem să ne uităm vârsta.”

Iuri Nikolaev (1905-1998)

 

Omul de astăzi a devenit destul de pasiv crezând că medicul sau ”pastila” pot să-i rezolve problemele de sănătate deși, în realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Cum este oare posibil, ca la acest nivel înalt al conștiinței la care este acum omul, să lase tocmai această parte a sa –sănătatea- într-o stare pasivă?

 

20% poate vindeca un medic sau o pastilă, acesta este șansa de reușită exprimată procentual, iar restul de 80% depinde de fiecare în parte. De aici și recidiva bolilor, de aici și cronicizarea… Prin puterea minții, cu ajutorul evoluției medicale și prin conștiință trează chiar că ”am putea muta și munții”…

 

”În interiorul fiecăruia dintre noi există un doctor, noi trebuie doar să-l ajutăm să-și desfășoare activitatea”, spunea părintele medicinei, Hipocrate. Omul a evoluat de acum 2500 de ani, însă Creația este una, iar omul caută în continuare să înțeleagă neînțelesul, uitând de cele simple – din păcate! -, de cele ce-l fac fericit și sănătos, firesc…

 

La felul în care este aditivată și chimizată hrana actuală, prin zecile de mii de substanțe chimice folosite în industrie, uitându-ne la producția masivă și la cantitatea pe care cererea actuală a pieței de desfacere ne îndeamnă a o crede, câte animale și în ce condiții cresc ele…toate acestea vin să ne confirme lucruri simple, de deprins:

 

  1. dietă ușoară și simplă, de preferat vegetariană, urmată de un al doilea aspect:
  2. privarea de hrană, din când în când, prin postul negru, iată medicamentul cel mai eficient care există, nu atât pentru trup, cât mai ales pentru conștiința și frumusețea stării minții noastre.

 

Într-u studiu realizat în anul 1925, a fost examinat corpul omului care moare din lipsa hranei. Ce s-a constatat? Grăsimea este pierdută 97%, musculature 30%, ficatul 56%, singurul organ intact, ce rămâne integru și nemodificat până în ultima zi de viață este creierul, sistemul nervos. Creierul este intact, iar grăsimea se pierde în proporție de 97%? Uimitor… Iată ce declara Dewey, cel ce face analiza studiului ”Postul negru – Cheia veche și modernă a sănătății” – New York, 1927:

 

”Am văzut imediat în corpul uman o rezervă de hrană predigerată, și creierul având puterea de a menține integritatea structurii în absența hranei.”

”Am înțeles, în acel moment, că a muri de foame nu era o chestiune de câteva zile, ci de săptămâni, de luni, cu siguranță mult mai mult timp decât cel necesar pentru revenirea dintr-o boală.”

 

Iată deci, unul dintre mecanismele principale ale postului: în absența hranei, corpul începe să funcționeze ca o rezervă de hrană, epuizează anumite părți (grăsimile), dar alege să conserve altele, creierul și sistemul nervos. Funcțiile neurologice sunt complet păstrate: persoana respectivă poate în continuare să gândească, dă ia decizii, să fie mobil. Mecanismul în sine protejează și inima, mecanism cercetat ulterior de știința medicală.

post_negru

 

Prevenție prin cercetare și înțelegere, cu terapia ”postului negru”!

 

Postul negru, o terapie practicată în spiatelele de stat din Germania și din alte state ale lumii – Japonia, Rusia, Franța -, o tehnică ce salvează, alături de medicina oficială, cazuri cărora acesta nu le mai poate da o șansă de reușită…

 

Este bine să înțelegem că o boală trebuie acceptată și apoi pornit un război împotriva ei, cu tot efortul corpului și a minții spre dobândirea sănătății și învingerea ei. Iar când spunem ”boală”, ne referim la:

 

  • hipertensiune,
  • reumatism,
  • boli de piele,
  • ulcer,
  • obezitate,
  • diabet etc.

 

Dintre marii postitori ai naturii putem aminti pinguinul imperial sau păsările, în timpul zborului lor migrator. Sitarul de mal Nordic, parcurge în 8 zile de zbor o distanță de 11.500 de km… fără a mânca nimic! Cum ar putea să mai zboare în condițiile faimoasei ”topiri musculare” care ar trebui să-l fi omorât înainte să atingă kilometrul o mie? Mister…

 

Pinguinul imperial, imediat după perioada de împerechere, odată ce femela a făcut singurul ou, îl lasă mascului și pleacă în mare pentru a-și reface rezervele (a postit deja între 0 și 50 de zile). Masculul va cloci singur de-a lungul întregii perioade de incubație, timp de 60-65 de zile, în inima iernii antarctice. Misiunea sa este de a rămâne imobil deasupra oului, la temperature de -15, -25 gr., cu vânturi de depășesc 100-150 km /oră, cu o expunere la soare de maxim 3-4 ore/zi. Când frigul este prea intens, masculii se strâng unii lângă alții atât de mult, încât pot fi și 10 pe metru pătrat, fără a avea nimic de mâncare. Abia mult mai târziu femala preia ștafeta, după ce masculul postește peste 100 de zile, iar greutatea lui scade și 20 kg, ajungând de la 35-50 kg, la 25-32 kg. Masculul se va îndrepta spre mare, care poate fi și la 100 km distanță, pentru a-și reface rezervele.

 

Întrebarea pe care și-au pus-o cercetătorii este: ”cum de acest animal poate să postească 4 luni de zile..?!” Pinguinii trăiesc din rezerva de lipide, economisindu-și proteinele și, chiar dacă-și epuizează lipidele, nivelul de proteină nu va coborâ sub pragul critic de 50%. Faimoasa topire a proteinelor nu se produce…

 

Astfel, masculul postește și protejează oul un timp, atât cât femela este de așteptat să revină la cuib. În cazul în care acesta nu mai sosește sau întârzie foarte mult, există un moment de abandon, în care masculul pleacă spre mare, spre refacerea rezerverolor. Prin analogie, se pare că acesta primește un semnal al ”adevăratei foame”, exact atunci când se ajunge la bariera de consum al proteinelor, de 50%. Brusc acesta decide să-și abandoneze oul pleacă să se realimenteze, evitând pricinuirea unui prejudiciu irevesrsibil corpului.

 

Când semnalul de realimentare intervine la animale, atunci când stocul de lipide scade la 80% și cel al proteinelor este în continuare mai mare de 50%, apare așa zisa ”foame adevărată”, iminentă. Pentru Jean-Patrice Robin, autorul studiului ”Modificări metabolice și comportamentale în cursul postului prelungit”…

 

”…a cunoaște masa proteică totală a unui individ obez la începutul postului, înseamnă a putea preconiza durata limită a postului, în condițiile unei perioade sigure.”

 

Evanghelia după Matei afirmă, în legătură cu postul ținut de Hristos: ”Și postind el 40 de zile și 40 de nopți, în cele din urmă a flămânzit.” Apostolul menționează ”adevărata foame”, acel semnal pe care și cercetătorul Yvon Le Maho crede că l-a reperat și la pinguinii imperiali.

post_negru-468x312

 

Argumentele științifice ale postului negru…

 

  1. Corpul dispune de trei carburanți pentru a funcționa:
  • glucidele (zaharurile)
  • proteinele (structura osoasă)
  • lipidele (grăsimea)

 

  1. Glucidele, carburantul esențial, se vor degrada în glucoză. Toate celulele corpului au nevoie de glucoză pentru a funcționa: creierul care, înafara gândirii, coordonează SNC și deci, coordonarea mișcărilor, nu se poate lipsi de ea. Fără glucoză ”mașinăria” se oprește! Corpul are foarte puțină rezervă, în 24 de ore stocul de glicogen este epuizat.

 

  1. Proteinele nu au în primul rând rolul unui ”carburant”, fiind folosite de organism în realizarea unor funcții indispensabile vieții: mușchii, colagenul, enzimele etc., sunt formate din proteine. Dar, în condiții de stres, o parte a proteinelor poate fi folosită și consumată pentru a produce glucoză, cu pericolul pe care l-ar putea reprezenta supraconsumul. Strategia organismului este de a fi ponderat în utilizarea lor…

 

  1. Lipidele îndeplinesc funcția unor rezerve din care organismul își ia cât și cum vrea, în caz de nevoie.

 

Oare din ce motiv se creează depozite de lipide în corp, dacă el are nevoie de glucide?! Din 2 motive principale:

 

  • pe de o parte, contrar lipidelor, glucoza are nevoie de apă și ocupă deci, mult mai mult spațiu de stocare;
  • pe de altă parte, este nevoie de două ori mai multe glucide decât lipide pentru a produce aceiași cantitate de energie. Astfel, un bărbat de 70 kg ar trebui să cântărească 140 kg, dacă rezervele adipoase ar fi înlocuite cu glucide. (”Reglarea metabolismului”, de E. Newsholme și C.M. Stuart)

 

Sprijinindu-se pe acesta, cercetătorii diferențiază 3 faze principale în cura de post:

  • intrarea în post. În această fază, dacă organsimul epuizează rezerva de glicogen în primele 24 de ore, fabrică una nouă, numită ”neoglicogeneză” – folosindu-se parțial de proteinele mușchilor. Din grija de a-și păstra rezerva proteică, ”o astfel de situație nu poate continua”, după cum scriu Beaufrere și X. Leverve, specialiști în nutriție, de origine franceză.
  • postul prelungit – care începe între a cincea și a șaptea zi, organismul va fabrica glucoză din rezerva de lipide. Ficatul este organul în care se realizează operațiunea: degradând acizii grași, se produc trei molecule ce constituie un substitent al glucozei, numiți corpi cetonici. Creierul, protejat prin bariera ce împiedică ajungerea la el a toxinelor sau a acizilor grași, odată cu sângele, permite corpilor cetonici să ajungă la el. Organismul își protejează astfel proteinele, furnizând creierului un alt carburant.

 

  • ieșirea din post declanșată de ”semnalul de alarmă”.

 

”Am o senzație de libertate. Am înțeles de cât de puternică sunt: dacă pot să postesc, pot orice!”

 

 post-negru_3-465x390-2RDT sau ”regimul de descărcarea terapeutică” este pus la punct și prezentat de către cercetătorii ruși ale căror studii au fost oprite în anii comunismului, datortiă regimului politic traversat. Ulterior cercetării rusești, tehnica este studiată și îmbunătățită în Germania de astăzi, unde se formează structura de bază a întregii cure prin post. Există o atenție mai mare acordată metodelor natural de îngrijire în acest stat unde se regăsesc șase catedre de medicină naturală și de medicină integrative (care integrează medicina tradițională medicinei convenționale).

 

Etapele unei regim RDT:

 

  1. Privarea totală de hrană, 2-3 zile; ingerarea unei soluții cu sulfat de magneziu care provoacă o curățire a intestinelor, așa pornește debutul postului;

 

  1. Fază de acidoză, între a 3 și a 5 zi, când senzația de foame scade treptat, până la stingerea ei. Pot apărea amețeli, dureri de cap, diferite forme de adaptare; limba devine albicioasă, iar nivelul zahărului din sânge ajunge la 65% din cantitaea inițială din startul terapiei. Starea de greață se datorează creșterii acidității din sânge, corpul începe să ardă calorii din rezervele lipidice ale corpului. Se insistă asupra unui consum ridicat de apă și ceai, efectuarea de exerciții fizice, cu scopul de: a respira, a ventila, a transpira, pentru a ajuta toate organele emonctorii la eliminarea toxinelor;

 

Corpii cetonici imită munca insulinei în inimă și creier, iar în anul 2001 Veech (”Potențialul corpilor cetonici”, de Richard L. Veech și alții) a descoperit că puteau avea o acțiune benefică asupra patologiilor cerebrale, precum Alzheimer sau Parkinson. Corpii ”magici” par a fi atât de benfici încât se dorește crearea unor suplimente care-I să-I conțină. Se demonstrează că prezența lor poate aduce reducerea defectelor metabolismului zahărului în creier, defecte care preced apariția bolii Alzheimer.

 

În general, criza de acidoză este ușor de suportat și nu impune un ajutor special dar, uneori este dificil de depășit. ”În timpul crizei, se poate ca patologiile să se accentueze, ca de exemplu în cazul migrenelor, astmul sau durerilor articulare, dacă este gută sau artrită. Nu durează foarte mult timp, între douăzeci și patru – treizeci și șase de ore, în general. Pentru noi, criza de acidoză este un element primordial al postului: ea declanșează forțele protectoare ale corpului care, mai apoi, antrenează vindecarea.”

 

Nantalia Bataeva, medic care a supravegheat peste 12.000 de cure, fără nici un accident. ”Posturile se desfășoară sub riguroasă supraveghere medicală.”

 

În Clinica Buchinger din Germania, criza de acidoză este diminuată printr-un aport caloric de 250 kcal/zi, formate din suc de fructe, supă-seară, pe lângă tratamentul clasic al școlii rusești cu apă și infuzii de plante.

 

În timpul postului ziua a treia este ca mai grea..”nu stomacul cere de mâncare, ci creierul. Iată de ce este dificil.”

 

 

  1. Faza de compensarea și de echilibru, între a 4 și a 7 zi, corpul își restabilește echilibrului și starea pacientului se schimbă radical. Dispare senzația de slăbiciune, se recapătă puterea fizică, iar moralul este perfect stabilizat. Apare o pace interioar…

 

Schimbarea de dispoziție, odată cu cea de a 4-a zi!

Există o explicație biologică?

 

În lucrarea ”Postul în tulburări ale dispoziției: neurobilogie și eficacitate. O recenzie în literature de specialitate”, scrisă de G. Fond, A. MacGregor, M. Leboyer, A. Michalsen, acesta din urmă sezizează în mod clar schimbări hormonale importante:

 

  • creșterea cortizolului (efect antiinflamator)
  • scăderea insulinei (normal, există mai puțin zahăr în sânge)
  • hormonii tiroidieni T3 și T4 (ceea ce duce la o scădere a procentului metabolic de bază: se consumă mai puțină energie)
  • creșterea dopaminei (efect euforizant)
  • creșterea serotoninei, hormonul fericirii – au legătură cu starea de calm și de seninătate!

 

  1. Revenirea din post se face extreme de echilibrat, cu 200ml suc de fructe, se bea între 1l-1,1/2 de suc /zi. Tranzitul intestinal autonom reîncepe din a doua sau a treia zi. Ritmul cardiac și temperatura cresc ușor. Între a 4 și a 7 zi după întreruperea postului apetitul este mai ridicat, alimentația putând consta din fructe, legume, cereale integrale. Proteinele de origine animală se introduce după cea de a 7 a zi.

 

”Prima supă este o experineță care oscilează între sublim și spaimă. Sublimul gusturilor care explodează într-o boltă palatină cu totul nouă, impresia gustului fiecărui nou aliment, fiecărei bucăți de legume, ca și când ai face-o pentru întâia data conștient”, declarația unei personae care a făcut această terapie mai bine de 20 de zile.

 

 

De ce am face această terapie, prin POST NEGRU?

 

Conceptul ușor înclinat spre o medicină reducționistă, cu eliminarea și pierderea tehnicilor și atitudinii tradiționale de vindecare, nu reprezintă un pas înainte în progresul sau în sănătatea omului. Aici apare o mare înșelare…

 

Memoria imunologică se află în intestine, o demonstrează numeoasele studii histologice ale vremii. Astfel, printr-un repaus total al tractului digestive se realizează o resetare pe plan immunologic, lucru ce ar putea explica eficacitatea postului în cazul bolilor autoimmune. Sistemul imunitar legat de sistemul nostru digestiv reprezintă – în realitate – 80% din imunitatea noastră. Odată cu oprirea alimentației (ingerarea de potențial antigen), sistemul nostru iminitar se poate reehilibra și ocupa de șantiere precum tumori, staze celulare, proteine degenerate sau patologice. ”Rezultatul constă într-o diminuare spectaculoasă a inflamațiilor cronice, a manifestărilor alergice și a stării de oboseală cronică”, scrie Francoise Wilhelmi de Toledo.

 

La pacienții cu diabet, în urma postului are loc o creștere a receptorilor de insulină și o ameliorare a sensibilității lor. Pentru medicina oficială, un diabetic pe insulină este dependent de aceasta pentru toată viața. În urma curelor de post negru, lucrurile stau cu totul altfel…

 

Postul ar permite o ameliorare a respirației capilare, prin digerarea excedentului proteic: ”Rezerva proteică a omului poate fi comparată cu o pădure: dacă avem nevoie de lemn pentru a ne încălzi, mai întâi vom culege ramurile uscate și vom tăia copacii bolnavi. Curățată, pădurea se va dezvolta ulterior mai armonios.”

 

Reciclarea proteinelor, o adevărată ”curățare”, constituie unul dintre aspectele procesului de regenerare ce acționează în timpul postului. ”Autoliza” – un proces de regenerare a organismului, sau ”reciclarea proteinelor”, în viziunea lui Francoise Wilhelmi de Toledo. Acesta consideră că proteinele în vârstă sau cele denaturate sunt selecționate cu prioritate, pentru a fi eliminate sau transformate. Ideea este esențială: ”Folosirea moderată a proteinelor de către organismul aflat în post poate fi, deci, terapeutică.”

 

La finele secolului trecut, în anii 90 este disecat firul de AND, este decriptat genomul și se analizează genele. Se face atunci și o descoperire extraordinară: pe studiul genetic al unui vierme, durata sa de viață poate fi mărită prin inactivarea unor gene, ca și cum acestea programau îmbătrânirea și moartea. Interesant este că aceste gene sunt legate fix de circuitul insulinei, deci de nutriție. Valter Longo, alături de un grup de cercetare, în lucrarea ”Prelungirea vieții prin restricționarea caloriilor depinde de rim15 și factorii de transcripție din zona aval” – ianuarie, 2008 – studiază activitatea acestor gene pe drojdii, dezactivându-le printr-un proces de restricție caloric, iar rezultatele sunt uimitoare: acestea trăiesc de 10 ori mai mult decât cele alimentate normal. De aici și întrebarea: oare, postul periodic poate aduce modificări și o regenerare ce permite parcurgerea unei vieți mai lungi?

 

Postul negru, practicat din când în când, prelungește viața și are puterea de a opri apariția dezechilibrelor celulare și sistemice? Da, toate studiile actuale spun acest lucru…

 

”Voi, cei din Occident, studiați medicina pe oameni culcați. Noi o învățăm pe oameni stand în picioare”, spune un medic oriental…

 

Bibliografie – Postul negru, o nouă terapie, de Thierry de Lestrade, București – Philobia, 2014

http://www.doxologia.ro/video/documentare/postul-o-noua-terapie-documentar

 

4 raspunsuri
  1. Dr. DR
    Dr. DR says:

    Buna ziua. Ca si un scurt comentariu la ceea ce ati afirmat- sunt bineinteles multe lucruri interesante in ceea ce spuneti, dar si multe inventii ce nu au explicatie fiziologica. Cum de exemplu ar fi ceea ce spuneti : creierul isi pastreaza functia neurologica intacta prin privarea de hrana. Negativ! Prin privarea de hrana scade aportul caloric, creierul are nevoie de oxigen si glucoza sa functioneze optim, atunci isi ia din alte resurse ale corpului: muschi, grasime, ficat- pana cand le epuizeaza. In momentul acesta cand creierul isi ia din rezervele organismului el face un efort considerabil si automat nu mai functioneaza optim. Bineinteles ca la unele persoane apar si reactii adverse cum ar fi: halucinatiile.
    Un alt dezavantaj al postului pe care il afirma studiile din domeniile gastroenterologiei si chirurgiei: prin privarea indelungata de la alimentatie se concentreaza sarurile biliare in vezica biliara si poate duce la formarea de calculi biliari si deranjari ale motilitatii vezicii biliare, precum si la inflamatia colecistului (Colecistita acuta). S-au inregistrat anual cresteri semnificative ale numarului de pacienti cu afectiuni hepato-biliare dupa postul Pastelui, ceea ce a facut sa creasca sporadic numarul de operatii de urgenta de colecistectomie, odata cu aceasta crestere a crescut direct proportional si numarul complicatiilor aferente altor boli asociate pacientilor evidentiati mai sus.
    In Medicina ar fi mai bine sa se recomande ceva ce aduce mai multe beneficii decat prejudicii. Asa am putea cu adevarat sa traim sanatos.

    Răspunde
    • Lavinia Bratu
      Lavinia Bratu says:

      Postul negru aduce beneficii, în detrimentul prjudiciilor de care vorbiți. Cazurile enunțate mai sus, de după perioada postului, sunt datorate mai degrabă consumului de alimente necontrolat și necumpătat. Este important postul și, mai apoi, este poate chiar mai important cum facem tranziția din post la alimentație omnivoră…

      Nimic din cele scrise nu este un produs al imaginației mele…

      Și, mai am un gând, iertați… Oare, Dvs ați ținut vreodată post, post negru? Și, pentru cât timp?

      Mulțumesc.

      Răspunde
  2. Vasiana
    Vasiana says:

    Bună ziua
    Nesupravegheat medical ,ținând post acum de Crăciun ,ar fi eficient un post negru ținut două zile de ex miercuri și vineri ?Se bea spă sau nu se ingerează nimic?
    Mulțumesc mult

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *