Alimente pentru sănătatea creierului

Modul în care gândim, simțim și trăim este influențat de modul în care ne hrănim, adică de ce anume mâncăm! Creierul și funcționarea lui sunt în strânsă legătură cu hrana de zi cu zi! Celulele nervoase și celule gliale din creier sunt formate din grăsimi structurale care provin în mare parte din alimentele pe care le consumăm (adică, acizi grași esențiali și fosfolipide).

Grăsimea este cel mai important element pentru funcționarea creierului!

Majoritatea oamenilor primesc suficienți omega-6, dar nu suficiente omega 3 din alimentele ce compun dieta personală.

Alimente bogate în omega 3 este important să le avem zilnic în dietă, de consumat zilnic!

  • sursa de pește – sardine, macrou, somon sălbatic, hering;
  • Nucile si semintele de în, de chia și de cânepă;
  • Nucile, fisticul, migdalele, alaturi de semintele de dovleac sunt surse importante de Omega-3.
  • Alte alimente bogate în acizi grași de tip omega 3 sunt: brânza tofu, ouăle, iaurtul, uleiurile din plante (de in, de rapita, de soia), fructele de mare.
  • Suplimentele cu omega 3.

Suplimentarea cu EPA și omega-3 dacă nu consumați suficient pește (1,5-2 g EPA) este o idee bună. S-a demonstrat, de asemenea, că fosfatidilserina (300 mg pe zi) îmbunătățește cogniția și reduce declinul cognitiv.

Surse alimentare de fosfatidilserina: peste și cruciferele.

Colina (500mg-1g pe zi) susține, de asemenea, sănătatea creierului și concentrarea, asigurând un substrat care creează acetilcolină. Cea mai bună sursă de hrană de colină sunt ouăle

Există o literatură nouă de specialitate care susține consumul de creatină (5 g/zi) pentru sănătatea creierului și cogniția pentru persoanele care nu consumă carne.

Scopul este de a obține nutrienți corespunzători prin alimente, apoi de a folosi suplimente ca rezervă, după cum este necesar

Afinele: s-a demonstrat că, consumul a 1-2 căni (sau 400-600 mg pe zi) de afine pe zi poate compensă declinul cognitiv, reducerea oxidării LDL.

Glutamina compensează efectele negative ale cogniției cauzate de altitudine și alte stări de privare de oxigen (de exemplu, apnee) și poate reduce pofta de zahăr.
Surse alimentare de glutamină: brânză de vaci, carnea bio, pui, pește, lactate, ouă, varză, spanac.

Persoanele care sufera de deficit de Omega-3 pot prezenta simptome precum: depresie, piele uscata si iritata, par degradat, unghii fragile, oboseala generala, dureri articulare si lipsa de concentrare.

Acizii grași omega 3 ajuta și în prevenirea bolilor inflamatorii intestinale, dar ajută și în ameliorarea simptomelor osteoporozei și ale artritei reumatoide. Datorită valențelor antioxidante și antiinflamatorii, acestea vor încetini procesul de îmbătrânire a pielii, ajutând și la vindecarea rapidă a rănilor și eczemelor, păstrând sănătatea și frumusețea pielii.

De retinut! Prepararea termica a alimentelor nu are capacitatea de a distruge acizii grasi Omega-3.

Concluzie. Consumul de acizi grasi Omega-3 este recomandat pentru un stil de viață sănătaos, iar printre beneficiile sale se număra reducerea inflamației, menținerea sănătății inimii, ameliorarea durerilor de articulații, reducerea tensiunii arteriale, stimularea creierului, a memoriei și a funcțiilor cognitive.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.