Vreme de ”CrashCourse” pentru emoții

Emoțiile sunt răspunsul CORPULUI nostru la MINTE. – E. Tolle

Parcursul emoțional al ultimelor zile mă îndreptățește să te provoc la o discuție despre … EMOȚII. Cât de bine recunoști emoțiile prin care treci, cât de bine știi să gestionezi emoțiile: frica, furia, tristețea, anxietatea? Cum poți consolida inteligența emoțională, în aceste vremuri? Cred că este un timp excelent pentru un Crash Course despre emoțiile mele sau ale tale, din ultimul timp.

Între stimul și răspuns există un spațiu. În acel spațiu stă puterea noastră de a alege cum răspundem. În răspunsul nostru stă abilitatea de a crește și libertatea noastră. – Viktor E. Frankl

Ar fi bine să știi, cu cât exersezi mai mult creierul – mental, fizic, social, emoțional și contemplativ -, cu atât devine mai sănătos. Dacă credeți cu tărie în ceva – cu alte cuvinte dacă aveți suficientă credință în voi înșivă – veți stimula activarea atât a sistemului imunitar, cât și a sistemului motivațional.Cu cât un om contemplă mai mult valorile și credințele sale, cu atât este mai apoi apt să se schimbe. În esență, când te gândești la întrebările cu adevărat mari din viață – fie cele religioase, științifice sau psihologice – creierul tău se va dezvolta. Când te concentrezi intens și constant pe scopurile și valorile spirituale, crește fluxul sanguin în lobii frontali și în cortexul cingular, ceea ce face ca activitatea din centrele emoționale ale creierului să scadă. 

Termenul de „inteligență emoțională” a fost folosit pentru prima dată într-un articol din anul 1990, de către psihologii Peter Salovey și John Mayer, cercetătorii Universității Yale, respectiv  New Hampshire, din SUA. Prin activitatea lor, s-a pus în evidență o altă formă de inteligență, aparte de inteligența logică și abstractă. Acest tip de inteligență determină reușita în viață într-un procent covărșitor și se numește INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ.

Cercetătorii de la Yale și New Hampshire au stabilit un coeficient al inteligenței emoționale care se măsoară prin patru elemente esențiale:

• capacitatea de a identifica propria stare emoțională și pe a celorlalți;
• capacitatea de a înțelege cursul firesc al emoțiilor, de exemplu, frica și mânia evoluează diferit, având consecințe diferite;
• capacitatea de a raționa asupra emoțiilor proprii și ale celorlalți;
• capacitatea de a gestiona propriile emoții și pe ale celoralți.

Aceste aptitudini sunt esențaile în ce privește stăpânirea de sine și reușita în plan social, stând la baza cunoașterii personale, a autrocontrolului, compasiunii, a capacități de a gestiona conflictele și a le rezolva, mai apoi. 

Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului de inteligență emoțională pot fi datate cu mult înainte:

• Afirmațiea lui lui Socrate (470 – 399 î.Hr), „Cunoaște-te pe tine însuți”;
• În Sfânta Scriptură, atât în Vechiul cât și în Noul Testament: „Nu fă altuia ce ție nu-ți place” sau „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, pot fi văzute ca elemente de Inteligență Emoțională, evident că da! 
• Să nu uităm nici de dictonul roman: ”Minte sănătoasă într-un corp sănătos” sau, de cuvinte simple ale învățăturii creștine: ”Minte trează și inimă curată.”

În anul 1983, Howard Gardner a introdus conceptul de ”Inteligențe Multiple”. El argumentă că există nu doar un singur tip de inteligență, ca și cea masurată prin teste și dezvoltată în cadrul școlar, ci multiple tipuri de inteligențe. Gardner a identificat 7 tipuri diferite de abilitățile comunicative și matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus și două abilități personale: auto-conștientizarea stărilor interioare și interactivitatea sociala eficientă.

Emoții de bază sunt  4 dominante: bucurie, frustrare, tristețe, anxietate

Pasul zero în inteligența emoțională este să poți să-ți numești numești și să-ți recunoști emoția pe care o trăiești. Pentru aceasta, ai nevoie să te detașezi puțin de ea, să o identifici, să-i dai un nume. Un exercițiu excelent este ca 30 de zile să fii cu ochii pe tine, să te întrebi de cel puțin 3/zi ce emoție te confrunți atunci când te întrebi asta, care este emoția dominantă în acel moment. Iar, la sfârșitul zilei, să faci în gând sau scris, într-un jurnal (este o practică magică, prin transformările rapide pe care le aduce vieții tale!), o introspecție asupra celor mai intense emoții trăite, a felului în care te-ai simțit și cum le-ai gestionat. Uneori, te poți gândi și cum ai putea să faci mai bine, data viitoare!

• Rușinea și Vina se află cumva la baza piramidei emoționale. Odată cu ele se instalează o stare de inferioritate, o poziționarea nefavorabile în fața celorlalți. Îmi este foarte bine cunoscută această abordare, în care am tendința să spun ”nu pot”, ”nu sunt în stare”, ”nu sunt suficient de bun” încearcă să domine existența…

Dacă simți că nu poți face ceva, dacă simți că nu te descurci, poți să adaugi un cuvânt ”ÎNCĂ”! Odată adăugat acest cuvânt, te poți ajuta să modifici întreagă paradigmă. Nu pot ÎNCĂ să ies din casă… Nu sunt suficient de bună ÎNCĂ în pregătirea unei prăjituri.. etc.

Rușinea și Vina sunt două stări cu energie foarte joasă, din care poți ieși făcând ceva în corp, crescând energia de aici, pentru a putea să-ți schimbi mai apoi starea. Crești și aduci energie în corp, schimbi mai apoi starea mentală! Începe să faci flotări, genuflexiuni, aleargă sau pune muzică tare și începe să dansezi. Fă ceva cu corpul tău! Se produc schimbări biochimice, hormonale prin mișcare fizică, scade cortizolul, crește testosteronul și astfel începe echilibrarea ta emoțională. Nu te mai întreba ce simți, fă ceva în corpul tău! Nu mai sta pe gânduri când ai aceste emoții, apucă-te să faci ceva în corp! Sunt studii remracabile prin care s earată câ doar 3 minute de mișcare fizică intensă schimbă complet starea psihică. Înceracă, cu prima ocazie și tu…

• Frica – Furia – Tristețea – ele pot apărea uneori sub forma unei combinații, iar primul pas pe care trebuie să-l faci este să recunoști care dintre emoții este, ce simți cu adevărat. Odată cu recunoașterea sa, după ce vezi care este mai multă în acel moment, poți avea o abordare de echilibrare, pentru fiecare, într-un alt mod. Identifică care este cea mai relevantă dintre cele trei. Puneți întrebarea aceasta de mai multe ori, să identifici ce simți cel mai mult, care ste dominantă dintre ele. Antrenându-te să faci asta, începi să ai o claritate și asupra propriilor emoții, dar și asupra capacității de analiză. Începi să capeți deprinderea de a recunoaște emoțiile și a căpăta deprinderea de a găsi calea de ieșire, sau mai bine zis de a descoepri energia fiecăreia și felul în care te poți folosi de ele.

• Frica – este emoția avertizor, iar cuvântul cheie este potențial. Te uiți la stimulul potențial periculos și decizi ce ai de făcut, ce poți face imediat. Problema nu este frica ca și emoție, ci menținerea ei în capul nostru sub formă de panică. Decizi ce poți face imediat, urmează mai apoi o acținui măruntă – o să mai gândesc la asta peste 24 de ore, până atunci mă ocup de un proiect sau de familie, orice altceva.

Frica – ia o decizie măruntă și fă ceva, peste 24 de ore. În această stare ar fi bine să nu acționezi, pentru că acțiunea s-ar putea să fie exagerată. Nu acționez proactiv, într-o stare de frică! Nu ești în zona rațională, nu vei lua decizia bună cu amigdala, ai nevoie de rațiune, iar pentru asta este bine să mai aștepți.

• Anxietatea – Incertitudinea  este o formă  mai subtilă de frică, dar care este cumva permanentă… Starea firească a incertiudinii este anxietatea – care duce la scăderea sistemului imunitar, nu ne face bine în timp…

• Furia – este o emoție orientată către prezent, mă deranjează că s-a întâmplat ceva, am multă energie și testosteron de care vreau să mă eliberez, ca să nu mai am problema asta. Când vreau să fac asta? ACUM, nu în viitor! Este emoția încălcării teritoriului. Se mai poate manifesta și sub formă de frustrare. Ai nevoie de un mecanism prin care să descarci respectiva frustrare din sistem. Ai nevoie de un mecanism ca să descarci frustarea din sistem. Altfel, în timp ”se depune pe organe”, apar tensiuni de tot felul, musculare, blocaje, corpul se poate îmbolnăvi. Frustrarea se elimină prin acțiune, a face ceva fizic violent. Mototolești o foaie de hărtie, cumperi un sac de box și faci exerciții, cu dublul sens: activitatea fizică și descărcarea de frustrare… Furia este emoția încălcării teritoriului, fizic, moral, principial… Acum avem încălcate libertățile, nu mai avem voie să ieștim, să ne vizităm părinții… În general, într-o stare de furie, este bine să nu răspunzi. Taci, respiri, te calmezi, mai apoi răspunzi…

• Tristețea – e vecină cu melancolia și nostalgia, este emoția pierderii. Tristețea se referă la trecut, și .. ”am nevoie de o metodă pentru a mă scoate de acolo, dar la timp și nu prea devemre”. Nu mai devreme, pentru că ca are o legătură cu vindecarea trecutului. Schimbă narațiunea din creierul tău, vis-a-vis de ce înseamnă faptul că ai pierdut, ce ai pierdut… Atenție, în această stare nu voei lua niciodată  vreo decizie! Aștepți… Cum să vindeci o tristețe mai adâncă? Tehnica jurnalului, cercetări asupra acesteia remarcă cum în 4 zile, minim 15 minute de scris neîntrerupt despre ce simți, ce s-a întâmplat. După numai 4 zile de această practică, narațiunea se schimbă și trece pe latura sa luminoasă. Un ultra obicei ce poate aduce o mare schimbare, puține obiceiuri pot aduce așa o schimbare radicală! Scrie un rând în jurnal, 5 zile. Scrie zilnic, minim un rând și acesta poate fi un început

Poți spune ”am avut o zi proastă”, dar nu poți spune că ai avut o criză proastă ce a durat 6 săptămâni! Aceste săptămâni te pun față în față cu tine. Poți să fii cu capul plecat, sau poți să fii cu capul sus și să fii inspirațional. Cum treci de aceste vremuri, cu amintiri construite și ritualuri noi, sau cu capul plecat și deprimat de cele parcurse. 

Din această situație dificilă putem ieși fie cu capul sus, fie cu capul plecat și încrâncenați… Cum ai vrea ca tu să fii?

Avem soluții, fără îndoială avem un potențial uriaș de transformare și devenire. În cartea ”Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”, cei doi autori recomandă trei lucruri:

• angajamentul conștient de a face o mică îmbunătățire în fiecare zi;
• o doză bună de sprijin social care să susțină  onorarea angajamentului;
• optimism și credință.

Alege un scop simplu, chair pentru astăzi! Indiferent ce alegi, vei avea o revelație peste zi și atunci când te vei gândi la concluziile zilei, ai încredere! Ca să te convingi, nu ai nevoie să mă crezi pe cuvânt. Aici este nevoie de experiență personală! Vrei să înțelegi ceva din construcția creierului tău și regizarea propriei vieți? Începe simplu: aleg un scop pentru ziua care urmează. Mai apoi, să ai în vederea a te concentra doar asupra acestor stări: RELAXARE, CONȘTIINȚĂ, INTENȚIE. Din când în când, peste zi, amintește-ți scopul zilei și cele trei stări. Creierul va stimula circuitele neurologice pentru a ajuta să ajungeți la scopul propus. 

Cheia atingerii oricărui scop este angajamentul conștient, iar primul pas este să stai concentrat pe idee…

Vezi de tine, cum alegi!