De ce să nu consumi zahăr și prăjeli?

Atunci când consumăm alimente procesate industrial, cu conținut ridicat de zahăr sau procesate la temperaturi ridicate, proteinele și grăsimile conținute de acestea se combină cu zaharurile din sânge și din alimente pentru a produce așa numitele produse de glicație avansată AGE. 

Glicozi, cunoscuți și ca Advanced Glycation End-products (AGE), sunt compuși formați în urma reacției Maillard, unde molecule de zahăr se leagă de proteine și lipide, ducând la modificări ireversibile. AGE-urile sunt considerate a fi toxine, deoarece pot contribui la dezvoltarea complicațiilor diabetice și a altor boli.

ATENȚIE LA GLICOTOXINE!

Ele mai sunt numite și GLICOTOXINE – un termen ce ne arată deja că sunt niște molecule mai puțin sănătoase pentru organism. De fapt, aceste substanțe pot declanșa procesul inflamator, provocând leziuni tisulare. Acest lucru se poate întâmpla în orice celulă din corpul nostru, dar dacă vorbim despre celulele creierului, consecințele devin și mai grave, deoarece pot duce la neuroinflamație, iar dacă aceasta persistă, la instalarea bolilor neurodegenerative.

PROTECTIA IMPOTRIVA BOLILOR NEURODEGENERATIVE PRIN NUTRIȚIE:

– polifenoli: antioxidanți de origine vegetală – capabili să utilizeze Glicotoxinele!

– flavonoizii;

– ginsengul roșu coreean;

– uleiul de măsline; 

– uleiul de camelie;

– omega-3;

– pre-/pro-/postbiotice.

Unde sunt acești polifenoli în lumea plantelor?

• capere
• ardei 
• afinele 
• mere 
• ceapa – bogată în quercitină.
• struguri negri
• ceaiul – în special ceaiul verde conține catechine
• cacaua conțin cantități mari de catechine.

Aceste substanțe au acțiune antioxidantă și ajută la contractarea inflamație sistemice și pot avea un efect benefic asupra pacienților cu risc de poli neurodegenerative.

Uleiul de măsline și de camelie sunt cu efect protector asupra declinului cognitiv și a bolii Alzheimer.

Omega 3 găsim în grăsimile polinesaturate cu proprietăți antiinflamatoare: anșoa, hering, macrou, somon sălbatic, sturion și ton precum și în semințele de in, chia și nuci.

PREBIOTICE

Prebiotice – sursa de hrană pentru microbiom!

Fibrele cele mai cunoscute și studiate prebiotice sunt: 

• Oligozaharidele – lanțuri scurte de zaharuri (cum ar fi: inulina din și fructe și legume); se găsesc în multe legume: grâul spelta, orezul, ceapa, usturoiul, anghinarea, sparanghelul, cicoarea.
• Galacto-oligozaharidele care se găsesc în principal în leguminoase și amidonul rezistent, sub o formă specială de amidon care rezistă la contactul cu enzimele digestive și care se formează prin cristalizare amidonului încălzit anterior. Nu este surprinzător că se găsește în cartofi gătiți și răciți, de aici și îndemnul de a consuma astfel cartoful.

PROBIOTICELE

Probioticele microorganisme care au efect benefic asupra organismului administrate prin pastile cu probiotice și prin consumul alimentelor fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul, kimchi.

POSTBIOTICE

Postbiotice le sunt metaboliți care rezultă din procesele de fermentare ale alimentelor, adică în timpul degradărilor de către microorganisme. 

Aceștia sunt:

• acizii grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul și propionatul, 
• vitamine, 
• unele proteine sau peptide cu activități antiinflamatorii,
• unii neurotransmițători. 

Aceștia sunt eliberate de probiotice în timpul digestiei prebiotice lor.

Multă sănătate!

Resurse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2645629/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2645629/

https://www.mdpi.com/2673-4540/3/4/45â