Stii ce, cum si cat sa mananci?(8)

Studiile in domeniul nutritie au condus la NECESITATEA COMPLETARII HRANEI CU FACTORI DE PROTECTIE FITOALIMENTARI, care se gasesc  in special,  in urmatoarele categorii de alimente:

1. Locul legumelor si fructelor in alimentatie

Studiile au stabilit in timp ca populatiile preponderent vegetariene inregistreaza o frecventa mai redusa a imbolnavirilor, dat fiind faptul ca, in conditiile actuale, necesarul de substante biologic active este mai important decat aportul energetic in exces. Produsele vegetale se caracterizeaza printr-o mare capacitate reducatoare, vitamina C, acid folic, carotenoizii, vitamina P – si toate contribuie la formarea rezervei de antioxidanti ai organismului.

Polifenolii vegetali au structuri diverse si functii biologice complexe. Ei participa alaturi de enzime la sistemul de detoxifiere si neutralizeaza actiunea nociva a diferitelor xenobiotice (radiatiile ionizate, stresul, efectele poluarii). Prin continutul ridicat al bioantioxidantilor, legumele si fructele exercita un efect de protectie general. Potentialul lor puternic alcalin impiedica acidoza sangelui. Remineralizarea organismului este un atribut esential ce il indeplinesc tocmai datorita compozitiei lor bogate in saruri minerale. Sarurile de potasiu, aflate in cantitate mai mare decat cele de sodiu, influenteaza pozitiv metabolismul apei din tesuturi, cu efect detoxifiant.

Continutul de Ca este mic dar se asimileaza complet datorita bunului raport calciu-fosfor. Au o influenta pozitiva si asupra tranzitului intestinal, in reglrea lui, au o buna influenta asupra starii de sanatate generala, in bine!

Sucurile de fructe si legume sunt recomandate atat curativ cat si profilactic, precum si adjuvant in cazurile in care organismul a acumulat o cantitate mare de acizi (acidoza), in diabet, imbatranire, guta etc. Sunt alcaline, ca urmare a absentei grasimilor, a cantitatii mari de zaharuri reducatoare, de vitamine si minerale, datorita continutului redus de substante azotoase. Sucurile de legume si fructe usureaza digestia, intarzie capacitatile de functionare optima a organelor, intarzie procesele de imbatranire. Un suc de fructe si dupa 15 minute, unul de legume, incearca asta la micul dejun! Te vei simti exceptional!

2. Polifenolii din vegetale – factori de protectie

Vegetalele sunt singura sursa de vitamina P, care se gasesc de obicei insotite de vitamina D. Polifenolii dau produselor alimentare gustul astringent, iar prelucrarea culinara indeparteaza astringenta si scade si fractiunea vitaminica. Impiedica degradarea colagenului, eliminarea deficitara a colesterolului si cresterea permeabilitatii capilarelor, iar drept consecinta, nu permit formarea ateromului.

3. Ceaiul, a treia masa pe zi!

Plantele din flora noastra – in numar de aprox. 140! – au fost experimentate de generatii. Reinvierea unei traditii stravechi, cu efecte benefice asupra sanatatii, impune o reconsiderare a atitudinii noastre fata de natura. Hrana bogata in cruditati, asortata cu ceaiuri din plante ale florei spontane, asigura organismului necesarul de vitamine, reface constelatia enzimatica si recladeste structura metabolica. Tinand cont de valoarea sa de vitaminizant, remineralizant, antioxidant, ceaiul are efect protector fata de xenobiotice. O dieta bazata pe legume, fructe, cereale, iaurt, ceaiuri, asigura o digestie buna, inhiba si anihileaza formarea radicalilor liberi, confera organismului vitalitate, protectie fata de agenti patogeni.

4. Plantele aromatice si alimentatia

Ele sunt excitante ale gustului si mirosului, insusiri indispensabile aparitiei poftei de mancare, sporesc secretia sucurilor digestive, stimuleaza absorbtia substantelor nutritive din preparatele alimntare, accelereaza miscarile peristaltice ale intestinului, ajuta la indepartarea reziduurilor.  Plantele aromatice indigene corespund mai bine la cerintele organismuliui nostru!

5. Rolul detoxifiant al clorofilei

Colorantul vegetal verde care stimuleaza formarea hemoglobinei, functia intestinului si metabolismului (prin continutul de Mg), previne retentia hidrica, produce un miros proaspat al corpului, este un mijloc de innoire generala pentru toate celulele. Exista deci o justificare la indemnul necesitatii de folosirea al salatelor verzi, al zarzavaturilor proaspete ce contin acest colorant atat de binefacator corpului nostru. Sa nu treaca ziua fara ceva verde in farfurie!

6. Cerealele germinate si biodisponibilitatea

Singurul proces de prelucrare al alimentelor, prin care valoarea nutritiva, respectiv biodisponibilitatea creste este germinarea. Se realizeaza o hidroliza partiala a amidonului,  proteinelor, hemicelulozelor si chiar a celulelor, altfel greu digerabile. Sub actiunea enzimelor proteolitice, sintetizate in procesul germinarii, are loc deplierea si hidroliza partiala a proteinelor, cresterea fondului de aminoacizi esentiali disponibili. Prin germinare dispar o serie de factori anutritivi, iar biosinteza vitaminelor B1, B2, B6 creste de pana la 10 ori. Vitamina C care nu este prezenta in seminta, ajunge la valori de 10-20mg%. Prin germinare se pun in libertate gruparile -SH reglatoare a proceselor metabolice, se activeaza fitaza, se disponibilizeaza ionii legati de inozitol. Inozitolul are actiune lipotropa, normalizeaza metabolismul colesterolului, este un ‘zahar de rezerva’, asigurand energia necesara muschiului cardiac.

7. Germenii cerealelor – polivitamina naturala

Germenii cerealelor sunt adevarate polivitamine naturale, fiind o rezerva exceptionala de bioelemente, cu o neta superioritate fata de bobul integral sau faina lui. Explicatia superioritatii consta in aceea ca planta a depus in germeni toti acei produsi bilogic activi necesari viitoarei plantule, in proportie echilibrata, favorizand biosinteza celulara si cresterea intensiva a tesuturilor.

8. Fibrele si painea integrala

Prin continutul bogat in fibre, painea integrala micsoreaza timpul de golire a stomacului, proportional cu cresterea vitezei de tranzit intestinal, retine apa, formand un bol alimentar gelatinos care permite absorbtia si eliminarea substantelor toxice, are efect hipocolesterolemiant, hipotrigliceridemiant. Mecanismele propuse actioneaza la nivelul ficatului, prin scaderea sintezei, la nivelul intestinului, prin scaderea absorbtiei si la nivelul metabolismului lipoproteinelor.  Fibrele favorizeaza excretia acizilor biliari, ceea ce constituie unul din mecanismele de baza ale detoxifierii organismului.

9. Fermentatia lactica si valoarea nutritiva

Produsele fermentate lactic au rol digestiv si metabolic, sintetizeaza vitamina K si vitamine hidrosolubile (cu exceptia vitaminei C), intervenind in absorbtia si eliminarea lor, influenteaza valoarea nutritiva a alimentelor. Enzimele prezente in culturile de bacterii lactice provoaca o predigerare a proteinelor, lipidelor, glucidelor, marind in acest fel gradul de asimilare. Ele au functie de aparare si participa la echilibrul imunologic, opunandu-se dezvoltarii anormale a germenilor patogeni.

Valoarea bilogica a proteinelor din lapte creste prin fermentare. In laptele acidulat cantitatea de aminoacizi este de 7-11 ori mai mare decat in laptele initial, continutul de fosfolipide creste de la 16%, in laptele proaspat, la 27,4% in laptele fermentat.

Acidul lactic, pe langa gustul specific placut, intensifica acivitatea pepsinei, mareste asimilarea fosforului si calciului. Administrarea laptelui acidofil in hrana soarecilor, a provocat cresterea numarului de limfocite T si B; bioelementele cu efect protector sunt in cantitate mult mai mare in laptele acidulat decat in cel proaspat. Laptele proaspat nu este recomandat adultilor si nici copiilor, dupa ultimele studii care descalifica laptele si il situeaza ca prim aliment responsabil de numeroase disfunctii aparute la maturitate si nu numai.

Imbogatirea alimentatiei cu factori de protectie fitoalimentari, se completeaza cu recomandari care prevad ca informatia in acest domeniu, sa fie inclusa la toate nivelele de educatie, prin mijloacele adresate marelui public.

Dieta stomacala si intestinala nu poate fi dirijata, dar poate fi influentata in bine prin prelungirea digestiei bucale, printr-o masticatie indelungata.

Dieta in care predomina carnea, grasimile saturate, cartofii, conservele, faina alba, grisul , orezul, zaharul, favorizeaza dezechilibre prin privarea organismului de factori protectivi. Indicatorul unei alimentatii corecte este starea de buna dispozitie, cu entuziasm in actiuni. Un om vesnic obosit nu se hraneste corect, chiar daca tabelul de calorii este respectat.

Metoda de analiza a factorilor de protectie fitoalimentari se impune ca o modalitate originala de determinare  a calitatii alimentatiei nostre. Este simpla, concreta, rapida, in masura sa ne avertizeze daca un aliment este devalorizat sau nu, daca asigura necesarul de subtante biologic active – biocatalizatori, bioalimente – necesare proceselor vitale.

Cartea „Fitoterapie si fitoprotectie alimentara” mi-a fost ghidul acestui articol si sunt recunoscatoare autorilor – Dr. Virginia Faur si Prof.Dr. Mircea Goian.

Sanatate si bucurie, tuturor!