Ce altceva mai poate însemna asta?

Am trecut prin tot felul de stări, în ultimele zile… Am fluctuat – fără motiv aș fi tentată a zice, dar nu-i așa! – între intenția de a fi în echilibru și zvâcniri de furie, venite parcă de nicăieri. Nu o fi întâmplătoarea cartea Lui Jonah Berger tocmai citită, ”Influența invizibilă”, asta ca să-mi clarific puțin starea, raportată la mediu și ce se întâmplă astăzi în jur. 

Ar fi redundant să-mi expun acum și aici ”ce cred eu”, lumea e plină de păreri și credințe: ”eu cred că”, ”ar trebui să”, ”sigur e așa”… N-am nici o putere să calific și să dau consistență vreunei direcții astfel, poziționându-mă în ”cineva” care are și ea o părere, fondată tot după curentul influent venit dintr-o anume direcție, evident, că de unde altundeva? Prea multe nu pot afirma că înțeleg, ca să pot scrie ”negru pe alb” despre asta. Bine, pot povesti la un ceai sau la o cafea, cu cei foarte apropiați, dar, cam atât… Însă, simt să-ți scriu ce simt în această dimineață, cu gândul la evenimentele pe care le parcurgem. Îngăduie-mi să scriu câte ceva…

Ce pot face astăzi, pentru ca ziua să fie mai bună, atmosfera mai așezată, armonia prezentă în casă? Aceasta poate fi o întrebare bună sau o preocupare cu sens pentru mine! Cum e pentru tine? Ea poate fi raportată mai mult, astfel: ”CE POT SĂ FAC, cum  SĂ AJUT și EU în această teribilă situație?” De aici poți pleca către o altfel de abordare, una în care cadrezi mai bine parcă, nevoia de a fi puternic, stabil – pe cât poți, și conecatat la ceilalți. 

O situație de criză, întotdeauna este cea mai bună oportunitate pentru a-ți explora cel mai clar firea. Cum ești, atunci când ți-e greu? Cum te porți, atunci când este provocator ce se întâmplă? Cum te miști în aceste situații? Dacă privești puțin în jurul tău, o să ai acum posibilitatea să vezi multe tipologii, oameni cu un comportament atât de diferit, fiecare după măsura și puterea sa. 

Momentele de criză scot la iveală substraturi ale firii, te unesc sau te dezbină de ceilalți, îți dau putere și lumină, ori te întunecă de tot. Îmi vine un singur gând, citit pe undeva, legat de acest moment pe care-l parcurg, iar el este legat de DISCIPLINĂ. Este felul în care eu trăiesc aceste vremuri, te rog să nu mă condamni, ori să te enervezi. Atâta pot eu acum… Accept fiecăruia valorile și atitudinea, cer în schimb aceeași înțelegere.

Gândul meu se leagă de disciplină, dar și de SPIRITUALITATE…”Cea mai spirituală treabă este disciplina. Cum poți face asta? Firesc, atunci când suntem în căutare de ceva…” Iar acum, caut zi de zi să aduc un gând de putere – i-aș spune rugăciune, dar poate e prea mult! – și credință în bine, sănătate și depășirea obstacolelor, odată cu schimbări evolutive, în fiecare dintre noi, după puterea și măsura fiecăruia. 

Și, în același gând, mai am o întrebare, la care intenționez să-mi răspund zilele acestea: Ce altceva mai poate însemna asta? Să stau acasă, alături de familie, să fiu conectată la oamenii din jur, atât la cei dragi din familie, cât și la cei alături de care mă unesc, în această comuniune, fie aici pe Fb, fie în orașul, țara, lumea în care trăiesc și eu, ACUM… Ce altceva mai poate însemna asta și ce pot face mai bine într-o astfel de situație? Și, când spun BINE, mă ridic să văd răsăritul… 

Soarele a răsărit, e sus pe Cer… Ce binecuvântare! 

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *