Glutenul și BOALA CELIACĂ

Aproximativ 1% dintre noi suferă de celiachie, aceasta fiind o afecțiune autoimună ce înseamnă pe scurt: intoleranța alimentară la gluten. Și de aici, din păcate, lucrurile se complica. De ce? Pentru că simptomele bolii celiace sunt destul de nespecifice și pot varia de la o persoană la alta. Astfel, există peste 300 de simptome și orice parte a corpului poate fi afectată, fiind în suferință. 

Boala celiacă poate apărea la orice vârstă: la nou-născut (odată cu introducerea alimentelor care conțin gluten), în adolescență sau la stadiul de adult. Rudele apropiate ale bolnavului au o probabilitate de 45% în a dezvolta și ei această boală, iar cei cu simptome intestinale, care amintesc de cele ale bolii celiace, au o probabilitate de 17% de a suferi de această boală.

Simptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de ingestia glutenului. Acestea diferă de la un caz la altul, de la simptome ușoare care trec deseori neobservate,  până la simptome și complicații severe, care au un impact negativ asupra vieții de zi cu zi. 

Dintre aceste simptome, cele mai frecvente sunt: 

• balonarea abdominală sau meteorismul (acumularea de gaze pe tractul gastrointestinal);
• disconfortul abdominal (acestea apar din cauza digestiei deficitare a alimentelor);
• durerile epigastrice (de stomac);
• scaunul anormal (de obicei diareic, apos, deschis la culoare, spumos si urât mirositor – conține o cantitate mare de grăsimi și are un aspect lucios, fiind, de asemenea, foarte aderent);
• scăderea în greutate (deși apetitul este normal); 
• slăbiciunea (din cauza slabei absorbții de nutrienți de la nivelul intestinului, precum si a deficitului de absorbție a fierului care cauzează anemie); 
• deficit de vitamina B12, D, E, K, folat, fier și zinc;
• vărsăturile (apar la un anumit interval de la ingestia glutenului și sunt mai frecvent întâlnite în rândul copiilor care suferă de boala celiacă). 

Toate ca aceste simptome ale bolii se pot manifesta indiferent de vârstă, ele fiind mai frecvente și mai intense la copii. De altfel, așa cum am punctat mai devreme, există o mulțime de simptome posibile, cele menționate anterior fiind doar o parte dintre ele. De asemenea, simptomele sunt de obicei intermitente (apar si dispar la anumite intervale de timp, deși alimentația este aceeași în mod constant), diferă de la un caz la altul si pot fi mai puternice sau mai puțin pronunțate. Din aceată cauză, diagnosticarea bolii celiace este destul de dificilă. Frecvent, boala celiacă se confunda cu afecțiuni având simptomatologie asemănătoare, cum ar sindromul intestinului iritabil. Poate fi depistată cu precizie doar prin anumite teste de sânge specifice (imunoglobulina – Ig A si anticorpii tisulari ai transglutaminazei – tTG, imunoglobulina A – Ig A si anticorpii EMA, imunoglobulina A – Ig A si anticorpii antigliadină  – AGA). În cazul în care testele imunologice sunt pozitive, se realizează biopsia intestinală pentru confirmarea diagnosticului. 

Testul nr.1 | TTG – IgA

Exista mai multe teste de sânge pe care medicii le recomanda pentru boala celiacă, dar cel mai precis si mai frecvent utilizat, indiferent daca simptomele sunt prezente sau nu, este testul TTG – IgA (Tissue Transglutaminase Antibodies). Testul TTG – IgA va fi pozitiv la aproximativ 98 % dintre pacienții cu boala celiacă, care sunt pe un regim alimentar care conține gluten. Acest fapt arată cât de precis este testul. Același test va deveni negativ la aproximativ 95 % dintre persoanele sănătoase, fără boala celiacă. Aceasta lucru demonstrează specificitatea testului. Există însă riscul obținerii unui rezultat fals pozitiv, în special pentru persoanele cu boli autoimune asociate, cum ar fi diabetul zaharat de tip 1, boli hepatice cronice, tiroidită Hashimoto , psoriazis sau artrita reumatoidă și insuficiență cardiacă.

Testul nr.2 | EMA

Testul EMA  (IgA Endomysial antibody) are o specificitate  de aproape 100 %, dar nu este la fel de precis ca testul TTG – IgA. Aproximativ 5-10% din persoanele cu boala celiacă nu au un test EMA pozitiv. De asemenea, este foarte scump, în comparație cu TTG – IgA. Este de obicei recomandat pacienților dificil de diagnosticat.

Testul nr.3 | IgA seric total

Acest test este utilizat pentru a verifica deficitul de IgA, o afecțiune inofensivă, de obicei asociata cu boala celiacă. Se recomandă în cazul unui rezultat negativ la testele TTG – IgA sau EMA. În cazul în care există un deficit de IgA , medicul poate recomanda un nou test DGP (Deaminated gliadin peptide) – IgG si IgA.

Testul nr.4  | (IgA și IgG DGP)

În multe alimente procesate, grâul trece printr-un proces de dezaminare, ceea ce face ca amestecul cu alte ingrediente sa se faca mai bine. Acest proces chimic, de asemenea, continuă în intestine, fapt care poate complica și mai mult problemele digestive. Organismul uman poate tolera orice alta formă de gluten, cu excepția gliadinei deaminate . Acest test poate fi utilizat pentru o evaluare  suplimentara pentru boala celiacă la persoanele care au deficit de IgA sau la persoanele care au un rezultat negativ la testele pentru detectarea anticorpilor TTG sau EMA .

”Colegiul American de Gastroenterologie (ACG) recomandă anticorpii de tip IgA anti-transglutaminază tisulară ca fiind cel mai bun test neinvaziv în cazul unei suspiciuni de boală celiacă. Determinarea anticorpilor este utilă și pentru monitorizarea eficienței dietei – nivelul acestora se va reduce la minim, până la negativare, după 6-12 luni de la modificarea alimentației. În situația în care se obține un rezultat neconcludent la anticorpii anti-transglutaminază tisulară se recomandă testarea anticorpilor anti-endomisium cu relevanță medicală similară. Anticorpii anti-gliadin au o valoare diagnostică mai mică comparativ cu celelalte două tipuri de anticorpi, fiind detectați în special la copiii sub 2 ani.” https://www.synevo.ro/intoleranta-la-gluten-sau-boala-celiaca/

Testul nr. 5 | Endoscopia digestiva superioara

O biopsie luată în timpul unei endoscopii gastro-intestinale superioare poate fi indicată pentru a confirma boala celiacă după ce prezența anticorpilor a fost stabilită. Uneori, o biopsie confirmă diagnosticul de boală celiacă, atunci când o persoană este testată pentru o alta afecțiune. În cazul în care biopsia prezintă semne de boala celiacă (cum ar fi vilozități anormale si prezența inflamației la nivelul intestinului subțire), se va recomanda o dieta fără gluten.

În ultimul timp, cercetătorii de la ”Walter si Eliza Hall Institute” au lucrat la un nou test ( ELISPOT), prin care pot diagnostica rapid și cu precizie boala celiacă, fără a fi nevoie de o expunere prelungită la gluten. Testul este recomandat acelor persoane care au trecut deja la dietă fără gluten în lipsa unui diagnostic precis.

„Descoperirile noastre dezvăluie că acest test de sânge este precis dupa numai trei zile de consum de gluten, nu câteva săptămâni sau luni necesare în mod tradițional sau folosind biopsii intestinale”, a declarat Dr. Tye -Din de la Walter si Eliza Hall Institute. Cu acest test, a fost detectat nivelul de celule T cunoscut fiind faptul ca boala celiacă este cauzata de o reacție anormală imuăa (celule T), la prezența glutenului în dietă, ceea ce duce la deteriorarea intestinului subțire.

Testul nr. 6 / Testarea genetica pentru intoleranta la gluten

“Avantajul testului genetic este ca nu este influențat de dietă. Celelalte analize necesare diagnosticului de boala celiacă nu pot fi interpretate dacă o persoana a exclus din alimentație glutenul. Dupa 6 luni de dieta fără gluten, se normalizează parametrii serologici, se normalizează mucoasa intestinală, astfel ca nu mai ai mijloace de diagnostic, daca aceste teste nu au fost efectuate anterior. In aceste situații, singurul test care ne poate orienta diagnosticul rămâne testul genetic”, declară specialistul genetician. Testul genetic pentru boala celiacă este non-invaziv, presupune recoltarea unei cantități mici de sânge si se face o singură dată în viață.” https://doc.ro/sanatate/intoleranta-la-gluten-boala-celiaca

În timp ce în trecut boala celiacă era diagnosticată în special la oamenii care slăbeau foarte mult, aveau dureri abdominale și sufereau de scaun diareic, în  prezent este foarte posibil să fii constipat și supraponderal, chiar poți fii suplu și fără probleme de evacuare, și să suferi de această boală. Să fie schimbările la care este supus grâul permanent, hibridizărilor realizate, cauza acestor schimbări? Poate fi o întrebare poate nepotrivită? 

”Știu că această întrebare l-ar face să se răsucească în pământ pe inventatorul grâului pitic, dr. Norman Borlaug, dar există date concludente care sugerează că planta numită grâu s-a transformat dramatic în ultimii 50 de ani.” William Davis

Surse:

William Davis, Dieta fara gluten – Renunţă la produsele făinoase, slăbeşte şi restabileşte-ţi starea de sănătate, Ed. Adevăr Divin – 2013

 https://doc.ro/sanatate/intoleranta-la-gluten-boala-celiaca

https://www.synevo.ro/intoleranta-la-gluten-sau-boala-celiaca/

https://www.celiaci.ro/articole/teste-pentru-intoleranta-la-gluten/